CCR respinge sesizarea lui Bolojan. Disputa privind restanțele salariale ale magistraților continuă

Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan în disputa dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata drepturilor salariale restante din sistemul judiciar.

Judecătorii CCR au considerat neîntemeiată sesizarea referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități. Potrivit informațiilor publice, șase dintre cei nouă judecători constituționali au susținut soluția prin care demersul lui Bolojan a fost respins.

Miza: aproximativ 4,8 miliarde de lei

Disputa are la bază drepturi salariale câștigate în instanță de magistrați și alte categorii de personal din sistemul judiciar, în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure banii necesari pentru plata acestor sume. Valoarea indicată de premierul interimar Ilie Bolojan este de aproximativ 4,8 miliarde de lei.

În luna mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante scadente în 2026. Instanța a prevăzut inclusiv posibilitatea unei rectificări bugetare pentru asigurarea banilor necesari.

Executivul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea.

De ce a sesizat Bolojan Curtea Constituțională

Premierul interimar a susținut că instanța supremă ar fi depășit limitele atribuțiilor sale prin faptul că a solicitat Guvernului să aloce fonduri bugetare pentru plata restanțelor.

În argumentația Executivului s-a arătat că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și modul de repartizare a resurselor financiare sunt atribuții care aparțin puterii executive și legislative.

Bolojan a susținut că o asemenea intervenție a instanței ar afecta echilibrul bugetar și ar reprezenta o ingerință în atribuțiile Guvernului.

Înalta Curte: este vorba despre executarea unor drepturi deja stabilite

De cealaltă parte, Înalta Curte a susținut că nu urmărește să preia atribuțiile Guvernului sau ale Parlamentului în privința construcției bugetare.

Poziția instanței supreme este că solicitarea se referă la asigurarea fondurilor necesare pentru executarea unor drepturi salariale care au fost deja recunoscute prin hotărâri judecătorești.

Astfel, conflictul a ajuns să fie analizat pe două planuri: procesul privind plata efectivă a sumelor restante și sesizarea CCR referitoare la presupusul conflict constituțional dintre Guvern și ÎCCJ.

Ce urmează

Prin respingerea sesizării lui Ilie Bolojan, CCR nu a constatat existența conflictului juridic de natură constituțională invocat de Guvern.

În același timp, rămâne în atenție procedura privind plata efectivă a drepturilor salariale restante, în condițiile în care hotărârea Curții de Apel București a fost contestată de Guvern și Ministerul Finanțelor.

Disputa financiară din sistemul judiciar are, prin urmare, o miză de ordinul miliardelor de lei și poate avea implicații importante asupra bugetului de stat.