Criza de pe Dunăre se adâncește. Climatolog: Fenomenul ar putea deveni recurent din cauza schimbărilor climatice

Scăderea dramatică a debitului Dunării nu este doar un episod izolat, ci ar putea deveni un fenomen tot mai frecvent în următorii ani, pe fondul schimbărilor climatice. Avertismentul vine din partea climatologului Roxana Bojariu, coordonatoarea Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Potrivit specialistei, reducerea resurselor de apă în bazinul Dunării este favorizată de încălzirea globală, iar secetele hidrologice riscă să afecteze din ce în ce mai mult regiunea în timpul verilor. Aceasta a explicat că evoluția fenomenului depinde în mare măsură de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care ar putea încetini creșterea temperaturilor și frecvența valurilor de căldură și a secetei.

„Diminuarea resursei de apă din bazinul Dunării în lunile de vară ar putea fi accelerată de încălzirea globală. Dacă emisiile vor fi reduse semnificativ, vor scădea și intensitatea și durata valurilor de căldură și a secetelor”, a declarat Roxana Bojariu.

Teoriile conspirației, respinse de specialiști

În contextul scăderii istorice a debitului Dunării au apărut și numeroase teorii care pun fenomenul pe seama intervențiilor umane, precum acumularea apei în lacuri de către operatori sau lucrările de dragare efectuate de Ucraina pe Canalul Bîstroe.

Climatologul respinge însă aceste explicații și afirmă că nu există dovezi științifice care să le susțină.

„Afirmațiile respective nu au nicio bază științifică. Cauza reală este seceta hidrologică provocată de valurile de căldură și de lipsa precipitațiilor din bazinul superior și mijlociu al Dunării”, a precizat cercetătoarea.

Nu se poate estima când își va reveni fluviul

Specialiștii avertizează că, deși sunt prognozate precipitații în bazinul Dunării în următoarele zile, acestea nu vor fi suficiente pentru a elimina deficitul hidrologic acumulat. În plus, apa provenită din precipitațiile căzute în zona superioară a fluviului are nevoie de mai multe zile pentru a ajunge la intrarea Dunării în România.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează că debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, va continua să scadă până la aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă, sub precedentul minim istoric de 1.400 mc/s înregistrat în 1985. Pentru comparație, media multianuală a lunii august este de aproximativ 3.900 mc/s.

Avertismentele din Strategia națională privind schimbările climatice se confirmă

Actuala criză hidrologică și energetică confirmă avertismentele incluse în Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024-2030, document care anticipa efectele temperaturilor ridicate și ale reducerii resurselor de apă asupra infrastructurii energetice și a economiei.

Strategia arăta că reducerea precipitațiilor în sezonul cald va afecta în special Dobrogea, Bărăganul și vestul țării, iar fenomenele extreme vor deveni tot mai frecvente în următoarele decenii. Situația actuală, marcată de niveluri record de scăzute ale Dunării și de impactul asupra producției de energie, confirmă scenariile prezentate în documentul adoptat de Guvern în 2024.