Municipiul Gherla împlinește azi 733 de ani de la prima atestare documentară

Localitatea Gherla a fost atestată documentar pe 6 ianuarie 1291. Atunci a fost menționată “Gerlahida” (adică “Podul Gerla”, “hid” însemnând pod). Atestarea apare într-un document emis de regele Andrei al III-lea al Ungariei, act prin care locuitorilor Ocnei Dejului li se întăresc anumite privilegii. Tot aici este specificat și faptul că așezarea avea un punct vamal pentru drumurile de uscat. În secolele următoare satul Gherla a avut existenţă obscură. Totul s-a schimbat, însă, începând din secolul al XVIII-lea, când Gherla a devenit primul oraș din Transilvania  după un plan prestabilit.

Armenopolis - orașul armenesc

Arhitectul șef al Consiliului Județean Cluj, Claudiu Salanța cunoaște istoria de dezvoltare a orașului și a împărtășit o parte din aceasta într-o postare pe facebook. “Gherla este unicul oraș din Transilvania fondat în secolul al XVIII-lea, după un plan prestabilit.Adică, o planificare a rețelei de drumuri, a lotizarilor, a parcelarului, piețelor... Orașul, așa cum îl știm azi, are la baza cultura armenească, fiind cunoscut și sub numele de Armenopolis - orașul armenesc. O altă particularitate unică în Transilvania o reprezintă modalitatea de intare în posesia a teritoriului. Comunitatea armenească a achiziționat terenul orașului, de la fiscul imperial, l-a împărțit în loturi de 100 florini și l-a distribuit astfel familiilor din comunitate. Plata se făcea printr-o taxa periodică. Avem astfel prima forma de creditare și achiziționare a terenului prin "credit". “, a spus Claudiu Salanță.

Moștenirea culturală a municipiului Gherla

“Gherla are o superbă arhitectură barocă, găzduiește cel mai mare edificiu armenesc din Europa (unde este expus tabloul "Coborârea lui Iisus de pe Cruce" realizat în atelierul marelui pictor Rubens). (…) Nu cred că s-ar putea marca mai bine ziua, decât prin finalizarea reabilitării unei superbe case baroce.   Casa cu etaj și turn a fost construită de un nobil armean, Vasilian (maghiarizat Lászlóffy), în anul 1747, în stilul baroc. Are trei busturi de turci pe poarta de la intrare și un blazon. A fost pe rând, locuință, institut militar, muzeu de istorie, spațiu de învățământ, club al tineretului, cu sală de sport (tenis, culturism), evenimente, dansuri populare și moderne, discotecă, rockotecă, videotecă, bar, iar azi își recăpătă destinația culturală urmând să găzduiască muzeul.”, a mai spus Claudiu Salanță. Elena Vesa