România, la coada Europei în privința accesului la medicamente inovatoare. Pacienții pot aștepta peste trei ani pentru tratamente noi

Pacienții din România se confruntă cu întârzieri majore în accesul la medicamente inovatoare, în comparație cu cei din alte state europene. Potrivit datelor raportului Patients W.A.I.T. 2025, timpul median până la disponibilitatea tratamentelor noi ajunge la 1.201 zile în România, în timp ce în Germania intervalul este de numai 56 de zile. Diferențele readuc în atenție problemele de finanțare și procedurile naționale de acces la tratamente.

Diferențe majore între România și celelalte state europene

Datele publicate de Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) arată că România se află pe ultimul loc dintre cele 36 de țări analizate în privința timpului de așteptare pentru accesul la medicamente inovatoare. În Germania, tratamentele devin disponibile, în medie, la 56 de zile de la autorizare, în timp ce în România intervalul ajunge la 1.201 zile. Diferența depășește trei ani și evidențiază decalajele dintre sistemele de sănătate europene. Situația a fost discutată și cu Emer Cooke, directoarea executivă a Agenției Europene a Medicamentului (EMA), care a subliniat importanța cooperării între statele membre pentru reducerea inegalităților în accesul la tratamente. Potrivit acesteia, reforma legislației farmaceutice europene include măsuri menite să încurajeze companiile să solicite rambursarea medicamentelor în toate statele membre. Noile prevederi urmăresc să contribuie la îmbunătățirea accesului pacienților la terapiile disponibile în Uniunea Europeană.

Autorizarea europeană nu înseamnă acces imediat pentru pacienți

Deși un medicament poate primi autorizație de comercializare la nivel european, acest lucru nu garantează că va fi disponibil imediat și în România prin sistemul public de sănătate. După autorizare, fiecare stat trebuie să parcurgă propriile proceduri privind evaluarea tehnologiilor medicale, stabilirea prețurilor, negocierea cu producătorii și includerea tratamentelor pe listele de medicamente compensate. Aceste etape pot dura perioade diferite de la o țară la alta. Bugetele disponibile pentru sănătate și medicamente, precum și mecanismele naționale de rambursare, influențează momentul în care pacienții pot beneficia efectiv de terapiile inovatoare. Emer Cooke a precizat că EMA are responsabilitatea evaluării științifice a medicamentelor, inclusiv în privința calității, siguranței și eficacității acestora. Deciziile privind finanțarea și rambursarea tratamentelor țin însă, în principal, de autoritățile naționale.

Numai 28 dintre cele 168 de medicamente inovatoare erau compensate în România

Problemele sunt evidențiate și de datele prezentate în mai 2026 de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Potrivit organizației, dintre cele 168 de medicamente inovatoare autorizate la nivel european în perioada 2021–2024, numai 28 erau compensate în România la începutul anului 2026. Întârzierile pot avea consecințe importante pentru persoanele care suferă de cancer, boli rare sau afecțiuni cronice severe. Reprezentanții organizațiilor de profil avertizează că accesul tardiv la tratamente poate contribui la agravarea bolilor, la creșterea numărului de spitalizări și la reducerea calității vieții. În cazul medicamentelor oncologice, România compensa aproximativ 20% dintre tratamentele inovatoare aprobate la nivel european în intervalul analizat, comparativ cu o medie europeană de 51%. Pentru medicamentele destinate bolilor rare, situația era similară: 13 dintre cele 66 de medicamente orfane autorizate în perioada 2021–2024 erau compensate în România, adică aproximativ 20%, față de media europeană de 43%.

Finanțarea sistemului de sănătate, una dintre problemele semnalate

Reprezentanții industriei farmaceutice consideră că accesul întârziat la terapii inovatoare trebuie analizat și în contextul finanțării sistemului de sănătate. Potrivit datelor prezentate de ARPIM, cheltuiala publică netă pentru medicamente în România este semnificativ mai mică decât în numeroase alte state europene. Organizația susține că investițiile insuficiente și lipsa unui cadru predictibil pot îngreuna introducerea rapidă a tratamentelor noi. Printre soluțiile propuse de reprezentanții industriei se numără anticiparea necesarului de finanțare pentru medicamentele care urmează să fie introduse pe listele de compensare, modernizarea proceselor de evaluare și eficientizarea cheltuielilor din sistemul sanitar. De asemenea, organizațiile de pacienți solicită termene mai clare și proceduri mai previzibile, astfel încât accesul la tratamente să nu depindă atât de mult de țara în care locuiește pacientul.

Ce poate schimba reforma farmaceutică europeană

Reforma legislației farmaceutice a Uniunii Europene urmărește să îmbunătățească disponibilitatea medicamentelor, să reducă riscul de penurie și să stimuleze inovarea în domeniul farmaceutic. Noile reguli includ măsuri privind accesul la tratamente, obligațiile companiilor și mecanismele de protecție a pieței pentru medicamentele inovatoare. Cooperarea dintre statele membre, inclusiv prin inițiative de achiziții comune în anumite situații, reprezintă o altă direcție de acțiune. Totuși, reforma nu elimină automat diferențele dintre sistemele naționale. Finanțarea, procedurile de compensare și deciziile autorităților din fiecare țară vor continua să influențeze momentul în care medicamentele ajung efectiv la pacienți. Reducerea decalajului dintre România și state precum Germania va depinde, așadar, atât de aplicarea măsurilor europene, cât și de capacitatea autorităților române de a îmbunătăți finanțarea și procedurile de acces la tratamente inovatoare. Sursa datelor: raportul Patients W.A.I.T. 2025 al EFPIA și informațiile publicate de ARPIM.