Listeners:

Top listeners:

00:00 00:00

Go to album

radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

Subscrie Acum La mailinglist-ul radio SOMEȘ

General

„Joc de târgu’ cireșelor”, la Berchieșu

26/06/2023

De sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, joi, 29 iunie 2023, cunoscută în tradiția românească sub numele de „Sânpetru” sau „Sânpetru de vară”, în localitatea clujeană Berchieșu se desfășoară manifestarea tradițională „Joc de târgu’ cireșelor”.
Evenimentul, deja cu tradiție, este organizat de Primăria și Consiliul Local Frata, Asociația „De la lume adunate și-napoi la lume date”, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCT Cluj), instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj.
Sărbătoarea va debuta la ora 10:00, cu Sfânta Liturghie săvârșită în biserica satului, după care alaiul, format din jucăuși, ceterași și ceilalți participanți, se va deplasa cu căruțele pe Valea Sângelui, până la monumentul eroilor, unde, de la ora 12:00, mai mulți preoți din satele din jur vor oficia o slujbă de pomenire a martirilor din timpul revoluției lui Avram Iancu.
Apoi, de la ora 13:30, va începe „jocu’ în mijlocu’ satului, în târgu’ Berchieșului”. Aici sunt așteptați „tăț’, cu mic, cu mare, care vor să joace după muzicanț’ (muzicanții din Frata și Sopor)”. Vor fi alături: Formația de jocuri tradiționale din Frata- cizăș Romulus Bucur, Grupul ,,Jijicanii” al Asociației ,,De la lume adunate și-napoi la lume date”- cizăș Daniel Rusu, nepotu’ lui Ștraifir din Frata și horitorul Traian Balcău din Ceanu Mare.
Pe vremuri, de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în Berchieșu se adunau oameni din toate satele învecinate și făceau joc. Fiecare grup din sat venea cu ceterașii lui și se formau câte șapte, opt jocuri. Jocul din fiecare sat era organizat de feciori, denumiți „cizăși”, care alegeau și „fata jocului”, adică pe cea mai jucăușă fată din satul respectiv. Ea trebuia să ofere mâncarea pentru ceterași și, totodată, trebuia să fie jucată în fiecare joc din târg. La jocu’ de târgu’ cireșelor se cunoșteau tinerii în vederea căsătoriei, aici se plănuiau nunțile pentru anul care urmează și tot acum se „arvuneau” ceterașii.”
tradiţii clujene.