play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Rodna

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

Politică și Administrație

O FEMEIE DIN SUEDIA S-A CĂSĂTORIT CU UN CERȘETOR DE-AL NOSTRU! DAR NOI, CEILALȚI, CUI RĂMÂNEM?

today28/12/2022

Background
share close

Întotdeauna am fost fascinați de gradul de civilizație și dezvoltare al țărilor scandinave. Mirajul nordului s-a născut de pe timpul O.D. si S.S.S. Adică, odiosul dictator și sinistra sa soție. Atunci, îi pândeam pe nordici pe Litoral. Mai ales pe femele. Eram siderați că se înghesuiau la nudism, că nu aveau prejudecăți, spre deosebire de noi care eram pudici așa cum ne preda partidul atât la școală, dar și în presă sau la locul de muncă.
Și atunci cerșeam. Încercam să cumpărăm țigări sau produse cosmetice, deși respectivele numai de bișniță nu aveau chef. Ele dăruiau. Așa erau educate. Uneori….chiar se dăruiau, iar „norocoșii” deveneau legende. Participaseră activ la apropierea, de fapt fuziunea că tot este la modă in politica românească, dintre capitalism și comunism.

După Revoluție, sau ce o fi fost, cei ce au luat drumul Scandinaviei, lăsând ca pentru Turcia să se bată fraierii, au putut cerși liniștiți. Nu se numeau cerșetori, ci refugiați politic. Au fost cocoloșiți, alintați și…trai pe vătrai neneacă.

Cei plecați și-au chemat și rudele. Astfel, valul de refugiați din calea lui Iliescu s-a transformat în comunitate. Nordicii, naivi, încrezatori că românii au un grad de bun simț moștenit în 2000 de ani de istorie fără noroc, le-au deschis larg porțile. Și la supermarket, și la magazinele de cartier, iar ai noștri ca brazii cu mucii pe piept….au ciordit. Probabil, au vrut să recupereze ce ne-au furat romanii, turcii, fanarioții etc. Sau poate tezaurul de la ruși trebuia recuperat din altă parte.

Nordicii aveau prea multe, iar un video, un prăjitor de pâine putea fi ușor ascuns sub fuste sau într-un cărucior. Iar dacă te prindeau, te duceai la pușcărie. Condiții de vis: mâncare pe alese, televizor, sală de sport și tot ce-i trebuie unui român care, vezi Doamne, a îndurat ororile comuniste.

Pentru că românii s-au înmulțit, depășind natalitatea nordică, scandinavii au închis porțile. Erau prea mulți care obțineau cetățenie. Dar nu au pus și lacăt. Restul….îl cam stiți. Odată ajunși în Suedia, Norvegia sau Danemarca….mulți au devenit „oameni” deși pe plaiurile mioritice nu le-a plăcut munca. În Germania, Spania, Italia, unde se muncea cât de cât….era deja sclavagism. Ăia chiar au pus românii la muncă.
La urma urmei, în nomenclatorul de meserii trebuia inclusă și cerșetoria.

Românii cerșesc. Indiferent dacă muncesc sau nu. Acest faliment personal a fost exploatat și de bănci, și de supermarketurile care oferă tigăi gratis, și online unde primești cadou dacă achiziționezi un produs. Românii acceptă orice este moca.

Românii cerșesc să li se asfalteze drumul. Cerșesc canalizare și apă, cerșesc autostrăzi, măsuri fiscale, mai puține taxe și impozite ….. cerșesc. Deși totul se face din banii lor!

În România, conform iluziilor electorale doar cei din politică muncesc.
În acest context…..mila altora, de dincolo de granițe, devine unica soluție. Ni se explică faptul că vin fonduri europene și că suntem iubiți maxim de bătrânul continent. Nimeni nu se gândește că Europa vrea dezvoltarea României pentru un ideal: stoparea migrației.

Nu cred că între doamna din Suedia și cerșetorul român s-a infiripat vreo dragoste abisală. Pur si simplu femeii i-a fost milă!

Uite au trecut vreo cinci ani, iar despre acest cuplu inedit nu se mai aude nimic. Al nostru a fost asimilat de un mod de viață, unde munca este primordială. Nu au divorțat, iar asta denotă că românii se pot obișnui, din nou, cu munca, atât timp cât beneficiile sociale există, iar munca este răsplătită la adevărata valoare.

În România, munca politicienilor este răsplătită exagerat, iar a oamenilor este subapreciată.

Ok. România a scăpat de un cerșetor. Dar noi, ceilalți, vreo 19 milioane, noi cui rămânem? Promitem, că indiferent de sex, vârstă, religie sau orientări sexuale ne vom îndrăgosti subit.

De Anul Nou, fii mai bun poporule suedez!

– Viorel Negru

Written by: Petrica