Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele
today15/03/2024
Descoperirile arheologice au fost făcute cu prilejul lucrărilor de reabilitare a parcului I.L Caragiale și străzilor din vecinătatea sa. Pe strada Octavian Petrovici arheologii au identificat gardul unei foste brutării.
În suprafața deschisă pe latura vestică a parcului, în zona fostei parcări a Facultății de Construcții, au fost identificate mai multe zidării istorice: în zona de sud-vest a secțiunii arheologice zidul unei construcții ce se întindea pe o bună parte a parcului.
„Materialul ceramic din straturile superioare poate fi încadrat în linii mari secolelor XVIII-XIX. Locul în care a fost trasată secțiunea corespunde documentar porții apei, una dintre primele porți ale cetății medievale. Ea a fost surprinsă parțial, încastrează în ea și zidul de incintă lat de 2 m, precum și un rând de dale dintr-un drum ce pornea dinspre acest punct nordic al incintei. Refacerile sunt târzii, cel mai probabil din secolul al XVIII-lea. Poarta are un corespondent și pe latura sudică. Cele două se presupune că funcționau până la deschiderea porții principale identificate arheologic în zona poștei (Foto 1 și 2).” afirmă dr. George Cupcea, responsabil științific și director general adjunct MNIT.
În suprafața deschisă în urma mutării unui șanț pentru introducerea cablurilor de electricitate, a fost identificat în primă fază zidul de incintă medieval. Sub acesta, începând cu adâncimea de 2,70 m de la nivelul actual de călcare, a fost identificată incinta romană de nord a orașului Napoca.
„Prin urmare, avem de-a face cu o suprapunere a celor trei incinte istorice ale orașului, lucru confirmat și în cercetările anterioare de pe latura de V (str. V. Fulicea, nr. 23). Cu această ocazie, a fost identificată cu precizie și latura de nord a incintei orașului roman Napoca, din care se cunosc până la această dată trei laturi (V, S și N)”, spune dr. George Cupcea.
În alte suprafețe cercetate sau în curs de cercetare s-au identificat structuri moderne și romane, datate prin material arheologic (țiglă romană cu inscripția EX(ercitus) D(aciae) P(orolissensis) și un fragment de terra sigilatta (ceramică romană de lux) ce se încadrează în intervalul 170-200 d. Chr.). În suprafața magistrală, orientată la mijlocul parcului, pe direcția N-S, se urmărește identificarea zidurilor de incintă și a eventualelor structuri adiacente (poarta?), cu scopul marcării traiectului lor la suprafață și eventuala lor valorificare.
„Reamintim pe această cale tuturor clujenilor, și nu numai, că Expoziția Istoriile Clujului din cadrul MNIT este încă deschisă publicului larg. Expoziția reprezintă o prezentare sintetică și clară despre istoria Cluj. Vizitatorii au acces la artefacte descoperite în timpul celor mai recente cercetări arheologice din centru, sau din loturi nepublicate până acum. Această incursiune în trecutul Clujului, din neolitic până astăzi, este ilustrată cu bunuri din colecția muzeului, iar temele prezentate sunt alese în funcție de acest patrimoniu. Vă așteptăm!” a declarat dr. Felix Marcu, managerul MNIT.
Elena Vesa
Written by: Elena Vesa
epoci diferite Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei zidării istorice
Copyright radio SOMES 2024