play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Rodna

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

General

Zidării istorice din epoci diverse scoase la lumină de arheologii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei la Cluj-Napoca

today15/03/2024

Background
share close

Descoperirile arheologice au fost făcute cu prilejul lucrărilor de reabilitare a parcului I.L Caragiale și străzilor din vecinătatea sa. Pe strada Octavian Petrovici arheologii au identificat gardul unei foste brutării.

A fost descoperită una din primele porți ale cetății medievale

În suprafața deschisă pe latura vestică a parcului, în zona fostei parcări a Facultății de Construcții, au fost identificate mai multe zidării istorice: în zona de sud-vest a secțiunii arheologice zidul unei construcții ce se întindea pe o bună parte a parcului.

„Materialul ceramic din straturile superioare poate fi încadrat în linii mari secolelor XVIII-XIX. Locul în care a fost trasată secțiunea corespunde documentar porții apei, una dintre primele porți ale cetății medievale. Ea a fost surprinsă parțial, încastrează în ea și zidul de incintă lat de 2 m, precum și un rând de dale dintr-un drum ce pornea dinspre acest punct nordic al incintei. Refacerile sunt târzii, cel mai probabil din secolul al XVIII-lea. Poarta are un corespondent și pe latura sudică. Cele două se presupune că funcționau până la deschiderea porții principale identificate arheologic în zona poștei (Foto 1 și 2).” afirmă dr. George Cupcea, responsabil științific și director general adjunct MNIT.

Incursiune în trecutul Clujului

În suprafața deschisă în urma mutării unui șanț pentru introducerea cablurilor de electricitate, a fost identificat în primă fază zidul de incintă medieval. Sub acesta, începând cu adâncimea de 2,70 m de la nivelul actual de călcare, a fost identificată incinta romană de nord a orașului Napoca.

„Prin urmare, avem de-a face cu o suprapunere a celor trei incinte istorice ale orașului, lucru confirmat și în cercetările anterioare de pe latura de V (str. V. Fulicea, nr. 23). Cu această ocazie, a fost identificată cu precizie și latura de nord a incintei orașului roman Napoca, din care se cunosc până la această dată trei laturi (V, S și N)”, spune dr. George Cupcea.

În alte suprafețe cercetate sau în curs de cercetare s-au identificat structuri moderne și romane, datate prin material arheologic (țiglă romană cu inscripția EX(ercitus) D(aciae) P(orolissensis) și un fragment de terra sigilatta (ceramică romană de lux) ce se încadrează în intervalul 170-200 d. Chr.). În suprafața magistrală, orientată la mijlocul parcului, pe direcția N-S, se urmărește identificarea zidurilor de incintă și a eventualelor structuri adiacente (poarta?), cu scopul marcării traiectului lor la suprafață și eventuala lor valorificare.

„Reamintim pe această cale tuturor clujenilor, și nu numai, că Expoziția Istoriile Clujului din cadrul MNIT este încă deschisă publicului larg. Expoziția reprezintă o prezentare sintetică și clară despre istoria Cluj. Vizitatorii au acces la artefacte descoperite în timpul celor mai recente cercetări arheologice din centru, sau din loturi nepublicate până acum. Această incursiune în trecutul Clujului, din neolitic până astăzi, este ilustrată cu bunuri din colecția muzeului, iar temele prezentate sunt alese în funcție de acest patrimoniu. Vă așteptăm!” a declarat dr. Felix Marcu, managerul MNIT.

Elena Vesa

Written by: Elena Vesa