Coaliția PSD-PNL-UDMR, fără USR, și-a stabilit principiile de guvernare. Investiții, reforme și modernizare.

PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale au convenit după o reuniune la Palatul Victoriei, asupra principiilor ale viitorului program de guvernare, care nu va include și USR.

Liderii PSD, PNL, UDMR şi ai grupului parlamentar al minorităţilor naţionale anunţă că au convenit măsuri şi principii ale viitorului program de guvernare, punând accent pe reforme şi investiţii, pe reducerea cheltuielilor statului.

„Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au reunit, astăzi, la Palatul Victoria pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale au convenit ca noul program de guvernare să fie unul al reformelor şi investiţiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului şi al modernizării României. Principiile programului de guvernare vizează sustenabilitatea şi predictibilitatea macro-economică în acord cu aşteptările mediului de afaceri, sindicatelor şi societăţii civile. În acest moment de răscruce, partidele care îşi asumă responsabilitatea guvernării conştientizează că România trebuie să fie, fără compromisuri, demnă de sacrificiile şi idealurile Revoluţiei din 1989 şi de aşteptările cetăţenilor în 2024. La 35 de ani de la prăbuşirea regimului comunist trebuie să demonstrăm că democraţia înseamnă mai mult decât promisiuni – înseamnă responsabilitate, echitate şi măsuri concrete care să se reflecte în viaţa de zi cu zi a oamenilor. În acest context, susţinem ferm necesitatea unui echilibru corect al responsabilităţilor: statul este pentru cetăţean, şi nu cetăţeanul pentru stat. Acest principiu fundamental nu doar ne ghidează, ci ne şi obligă la acţiuni decisive şi concrete”, informează un comunicat transmis Agerpres.

Ședința a început marți, la ora 14:00, la Palatul Victoria. Președinta USR, Elena Lasconi, a fost și ea la ședință cu o întârziere de două ore și a acuzat că nu a fost invitată și că a aflat despre ședință din presă.

„Dați-mi voie să intru din nou peste ei, că nu mă las”, le-a spus Lasconi jurnaliștilor.

„Am auzit o grămadă de minciuni în ultima vreme, cum că nu am participat la două dintre întâlniri şi de fapt a fost numai una singură. Din respect pentru liderii coaliţiei, i-am sunat înainte de a face comunicarea că nu o să particip la târguiala pentru ministere. Şi eu nu am primit această invitaţie, am văzut de la televizor că există o întâlnire şi că USR nu doreşte să participe”, a spus Lasconi.

Potrivit sursei citate, au fost agreate următoarele principii şi măsuri, pe domenii:

Reforma statului

Reforma administraţiei centrale:

•  În administraţia centrală, reducerea numărului de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%;
• Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
• Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regula de maximum doi secretari de stat/minister/maximum trei la ministerele mari;
• Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele şase luni ale anului viitor;
• Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administraţie mai eficientă şi mai aproape de cetăţean. „Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice”, se arată în comunicat.
• Este nevoie de lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. „Ne propunem să asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, să atragem investiţii şi să stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă şansa unui viitor prosper”, precizează reprezentanţii partidelor pro-europene.

Debirocratizare, simplificare, dereglementare

• Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de şase luni;
• Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;
• Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
• De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice.

Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

• Transferul de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
• Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
• Transferul de competenţe în teritoriu între instituţiile statului.
• Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.

Reforme privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici

• Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice;
• Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice;
• Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice;
• Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.

Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară

• Consolidare fiscal-bugetară în şapte ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
• Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
• Reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la cinci puncte procentuale în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.
• Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
• Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
• Impozitarea progresivă a marilor averi.

Investiţii

• Peste 155 miliarde euro investiţii publice în următorii cinci ani (120 miliarde euro în patru ani). De exemplu, 8% din PIB investiţii din buget şi fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi cale ferată, agricultură şi mediu).
• Cele mai mari investiţii din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2.000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2.700 km de infrastructură feroviară.
• Finalizarea celor trei spitale regionale, construirea a zece noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2.600 cabinete.
• Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor.
• Peste şase miliarde euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului Masa Caldă în şcolile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul şcolar. 900 de creşe şi grădiniţe construite. Dotări moderne pentru 9.000 şcoli şi 1.200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
• Investiţii în tineri. Peste 1 miliard euro în învăţământul dual şi reducerea fiscalităţii.
• Stimuli economici de 6 – 8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat şi garanţii etc). Schema de sprijin pentru marea industrie (un miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare şi investiţii în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcţii, INVESTALIM, etc).
• Implementarea unui program amplu de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. „Scopul acestui program este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunităţi să devină mai atractive pentru investiţii, locuire şi dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor de transport, investiţii verzi, tranziţia digitală şi dezvoltarea spaţiilor comunitare, astfel încât aceste oraşe să devină mai locuibile, competitive şi sustenabile”, se arată în comunicat.

Pachet demografic – Sprijin pentru familiile cu copii

• Facilităţi concrete pentru achiziţionarea locuinţelor, inclusiv programe de subvenţionare şi garanţii pentru credite.
• Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent.
• Construirea a 100.000 de locuinţe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluţii accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere şi cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.
• Construirea de creşe va continua, pentru a sprijini familiile tinere şi a oferi condiţii moderne pentru îngrijirea copiilor.