Listeners:

Top listeners:

00:00 00:00

Go to album

radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

Subscrie Acum La mailinglist-ul radio SOMEȘ

General

Patron miliardar din Liga 1. Proprietăţi de peste 875 de milioane de euro doar în Bucureşti: ”Nici nu mai vorbim de alte zone din ţară”

31/03/2023

La începutul acestei săptămâni, Dumitru Dragomir a dezvăluit că Gigi Becali a vândut un teren de 16.000 metri pătraţi către o firmă care i-a plătit 350 de euro pe metrul pătrat. În total, a încasat astfel 5,6 milioane de euro.

Însă Dumitru Dragomir spune că Gigi Becali are în continuare în proprietate suprafeţe foarte mari de teren.

Doar în Pipera, fostul preşedinte al LPF dezvăluit că Gigi Becali mare încă 250 de hectare. La un preţ mediu de 350 de euro pe metrul pătrat, valoarea acestora ar fi de aproximativ 875 de milioane de euro.

Însă Dumitru Dragomir susţine că aceasta ar fi doar o parte din averea totală a lui Gigi Becali.

Patronul FCSB ar avea mii de hectare şi în afara Bucureştiului, teren arabil, păduri, dar şi suprafeţe construibile:

”Nu ştiu dacă o astfel de companie i-a oferit lui Gigi Becali un miliard de euro, dar ce pot să vă spun este că Gigi are 250 de hectare de pământ numai în Pipera, nici nu mai vorbim de alte zone din ţară.

În trecut, din câte ştiu, avea peste 400 de hectare (n.r. doar în Pipera)”, a dezvăluit Dumitru Dragomir pentru Orange Sport.

Recent, Gigi Becali ar fi primit o ofertă de un miliard de euro pentru terenurile sale
Afirmaţiile făcute de Dumitru Dragomir sunt susţinut de o ofertă incredibilă pe care Gigi Becali ar fi refuzat-o.

La începutul săptămânii, gsp.ro a publicat în material conform căruia Gigi Becali ar fi refuzat o ofertă de un miliard de euro pentru terenurile sale din Pipera.

Propunerea ar fi venit din parte companiei One United Properties, cel mai mare dezvoltator imobiliar din România.

Oferta i-a surâs lui Gigi Becali, însă a refuzat-o deoarece n-a fost de acord cu modalitatea de plată propusă de One United Properties.

Aceştia ar fi vrut să plătească suma pe o perioadă de 10 ani, adică 100 de milioane de euro pe an, în timp ce Gigi Becali a cerut ca termenul maxim să fie de 5 ani. Adică 200 de milioane de euro pe an.

Până la urmă, acţionarii companiei au considerat că ar fi o cheltuială mult prea mare şi au renunţat.