Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Comuna Aiton jud Cluj
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
today06/04/2023
Adevăratul debut are loc pe 20 februarie 1938 când, acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, susține la Radio România un program de muzică populară, în emisiunea „Ora satului”. Atunci, talentul Mariei Tănase este remarcat și de marele public care o va îndrăgi pentru totdeauna.
Peste ani, Maria Tănase avea să rememoreze ziua de 20 februarie 1938.
„Când am debutat la postul de Radio București, la «Ora satului», am intrat în studio cu răsuflarea tăiată de emoție. Am cântat cântece țărănești, cântece pe care mi le culegeam singură sau le știam de copil. Taraful având primaș pe Ion Matache, cu oamenii lui talentați, un cobzar, un contrabasist, doi braciști și un țambalist m-au acompaniat cu mult pitoresc și culoare”. (Arhiva Maria Tănase, Craiova, pagină manuscris, publicată în Maria Roşca, Maria Tănase, București, Editura Muzicală, 1988).
„Pasărea măiastră” a muzicii românești
De aici, începe impresionanta carieră a Mariei Tănase, cea care a fost supranumită „Pasărea măiastră” a muzicii românești.
Repertoriul său, extrem de vast, a cuprins peste 500 de cântece din toate regiunile României, de la doine, orații de nuntă, cântece de leagăn și de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), la cântece de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice și bocete, printre preferatele ei aflându-se: “Trenule, mașină mica”, “Foaie verde măr domnesc” sau “Mi-am pus busuioc în păr”. Vocea ei fără egal a răsunat nu doar în toate colțurile țării, ci și la Paris și Istanbul, ori peste Ocean, la americani, cu un succes uriaș, se arată pe site-ul teatrulconstantintanase.ro
Pe parcursul scurtei sale vieți( a murit cu puțin înainte de a împlini 50 de ani) va cânta în numeroase spectacole pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, acompaniată de cele mai multe ori de dragul ei, Fărâmiță Lambru. Joacă în filme și piese de teatru, înregistrează în franceză pentru mari case de discuri, face turnee impresionante.
„N-a fost o alta să-i semene”
În primăvara lui 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Se stinge din viață pe 22 iunie 1963, la Spitalul Fundeni. Nu împlinise 50 de ani.
Un sfert din populația Bucureștiului a condus-o atunci pe ultimul drum. Fărâmiță, cu acordeonul “Mohner” cu 120 de bași, pe care i-l făcuse cadou Doamna, cum îi spunea Mariei, i-a cântat plângând, pe drumul spre cimitir cântecul ei de taină, “Jalea Țiganului”.
Maria Tănase și-a dorit să plece din lumea asta îmbrăcată simplu, în alb, și să se odihnească pe veci pe o pernă mare, albă, plină cu petale de trandafiri din grădina casei în care a copilărit. “Călătoria e lungă și fără întoarcere și vreau să duc cu ea amintirea Livezii cu Duzi, să-mi sprijin gândurile pe florile copilăriei”, spunea pe patul de spital.
„N-a fost o alta să-i semene. Încălecând secolele, venită foarte de departe, din adânc de neam. Fascinantă apariție, de miracol, nedeslușită în totul cât fost-a să ardă, doinind. Un început și un sfârșit de cântec românesc”, scria impresarul ei, Gaby Michailescu, în cartea „Maria cea fără de moarte”.
Written by: Carmen Iancu
Cuvântul de învățătură al Înaltpreasfințitului Părinte Andrei Andreicuț.
closeCopyright radio SOMES 2024