Mitropolitul Clujului, mesaj pentru credincioși în Postul Paștelui. „Problemele din lume sunt multe și le vom depăși cu ajutorul rugăciunii”

Cuvântul pastoral al IPS Andrei adresat clerului și credincioșilor la începutul Postului Mare.

„Începem pe 3 martie Postul cel Mare. El va dura până pe 19 aprilie. Prilejul este minunat pentru a ne întări din punct de vedere spiritual. Ne vom ruga mai mult, pentru că Sfântul Ioan Scărarul ne spune: «Rugăciunea este, după însușirea ei, însoțirea și unirea omului și a lui Dumnezeu; iar după lucrare, susținătoarea lumii». Vom posti de bucate, pentru că același Sfânt ne zice: «Cunoaște că de multe ori dracul se așează în stomac și nu lasă pe om să se sature, chiar de ar mânca tot Egiptul și ar bea Nilul întreg».

Vom face lectură bună, mai ales din Sfânta Scriptură, și vom încerca să fim mai reculeși. Ne vom spovedi bine și vom încerca să ne îmbunătățim viața. Vom fi buni și milostivi cu cei din jurul nostru. Dar mai ales, vom participa la sfintele slujbe. Duminica la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, sâmbătă la Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, miercurea și vinerea la Liturghia Sfântului Grigorie Dialogul.

Și să nu uităm slujbele de seară, în mod special Vecernia de duminică, după care vom medita la o cerere din Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul.

Ne este limpede tuturor că problemele din lume sunt multe și nădăjduim să le depășim cu ajutorul rugăciunii și postului. Vă dorim un post binecuvântat și cu folos”, este mesajul trimis de IPS Andrei, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Ce este Postul Paștelui

Postul Sfintelor Paști, numit și Postul Mare, este o perioadă de postire care precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 20 aprilie.

Postul este abținerea de la mâncare și băutură, nu simpla înlocuire de alimente, cu intenția de a înfrâna firea, de a crea senzația de foame. Și aceasta nu pentru că anumite alimente ar fi necurate, ci pentru că abținerea este un semn al libertății și al biruinței voinței.

Perioada de post premergătoare Sfintelor Paști începe de luni, 3 martie, până sâmbătă, 19 aprilie, inclusiv.

Durata Postului Mare

Postul Paștilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. (Liturgica Generală, 2002)

Postul Mare are origine apostolică, potrivit Sfinților Părinți și scriitori bisericești, dar în primele secole, durata și felul postirii nu erau uniforme peste tot. La Ierusalim, în secolul al IV-lea se postea opt săptămâni înainte de Paști, pe când în Apus, în aceeași vreme se postea numai patruzeci de zile.

Începând de pe la sfârșitul secolului al III-lea, Postul Mare a fost împărțit în două perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii) sau postul prepascal, care ținea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, fiind un post foarte aspru.

În secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paștilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic (325), Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de șase săptămâni.

După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii Izgonirii lui Adam din rai și postim până în seara sâmbetei din Săptămâna Patimilor, inclusiv. Ultima dintre aceste șapte săptămâni de post, adică săptămâna dintre Florii și Paști, pe care o numim a Sfintelor Patimi, nu este socotită însă în Postul Păresimilor, ci este considerată aparte, sub denumirea de Săptămâna Paștilor.

Cum se postește

În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ține azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abținere completă de la orice mâncare și băutură până la Ceasul al nouălea din zi (ora 15.00), în afară de sâmbete și duminici, care erau exceptate de la ajunare.

Conform tradiției actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se postește astfel:

În prima săptămână, în primele două zile – luni și marți – se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă.

La fel în Săptămâna Patimilor în primele trei zile – luni, marți și miercuri – și ultimele două zile – vineri și sâmbătă, miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârșirea Liturghiei Darurilor înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.

La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor se dezleagă la pește.