Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele
today04/04/2025
Primăria comunei Parva, împreună cu consiliul local, au adoptat o hotărâre de a organiza în localitatea Parva un referendum local privind consultarea cetățenilor cu privire la schimbarea categoriei de folosință a două loturi de teren care să devină loturi pentru infrastructura turistică din pășunea publică a localității.
„În 18 mai, cetățenii comunei Parva sunt chemați să răspundă la întrebarea formulată pe buletinul de vot, conform legii, dacă sunt de acord să continuăm și să investim în infrastructura turistică, singura de altfel care ar putea să mai dezvolte zona turistică de munte din România.
Cea mai mare atracție turistică pe care o are zona noastră, eu chiar am vrut să cădem de acord cu cei din comuna vecină, ca la Rebrișoara să punem o poartă de acces în Munții Rodnei, rezervația naturală a Munților Rodnei, care cuprinde și aceste obiective naturale nepuse în valoare, respectiv Peștera Tăușoare. Este un obiectiv turistic enorm pentru zonă, nu avem peșteri în zona noastră puse în circuit. Pentru aceasta, sper ca în mandatul acesta , împreună cu primarul comunei Rebrișoara, să găsim o soluție să se pună în valoare un obiectiv strategic pentru județul Bistrița-Năsăud, să motivăm turiștii să ajungă în județul nostru. Pe lângă obiectivele acestea, avem și în zonă muzee, biserici, mănăstiri”, a declarat pentru Radio Someș primarul comunei Parva, Ioan Strugari.
În acest scop, Primăria comunei Parva a pregătit o documentație, care urmează să fie depusă spre o nouă finanțare anul acesta, pentru a lega orașul Sângeorz Bai de Parva prin intermediul unui drum modernizat. Pe urmă, prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny pentru a crea legătura dintre comunele Parva și Rebrișoara spre Peștera Tăușoare.
A venit un moment în care trebuie să facem o etapă în plus. Această investiție va genera în viitor un profit de aproape 100.000 ron pe lună pentru administrațile noastre locale. Astăzi am reușit să finalizăm și să recepționăm o investiție, urmează să o punem în funcțiune , să facem probele începând de săptămâna viitoare. Este unicat în România. Vrem să schimbăm sistemul de încălzire, să nu mai folosim lemn și să folosim doar energie electrică, lucru care ar aduce un aport financiar dar mai mult natural pentru că aproximativ un hectar de pădure pe an noi îl tăiem pentru a ne încălzi instituțiile și clădirile publice.
Written by: Moldovan Raluca
investiții de viitor pentru turismul montan din județ! județul Bistrița: Primarul Ioan Strugari Noi investiții în comuna Parva
Emisiune informativă și de dezbateri pe teme de actualitate, sociale, culturale, politice, medicale și economie.
closeCopyright radio SOMES 2024