Consiliul Județean Cluj a reprezentat cu onoare cultura tradițională românească în capitala Austriei, în cadrul unui eveniment cultural și științific de înaltă ținută, găzduit de Academia Austriacă de Științe din Viena.
Manifestarea a pus în valoare colindele laice și precreștine din satele clujene Mărișel și Măguri, evidențiind bogăția patrimoniului cultural imaterial din județul Cluj într-un context academic internațional de prestigiu.
Evenimentul a fost organizat de Comisia pentru Limbi pe Cale de Dispariție și Patrimoniu Cultural din cadrul Academiei Austriece de Științe și s-a desfășurat în cadrul programelor de cercetare dedicate patrimoniului cultural imaterial din Europa Centrală și de Est. Publicul a fost format din specialiști în antropologie culturală, etnologie și muzicologie, alături de membri ai comunității românești din Austria și reprezentanți ai instituțiilor culturale, printre care s-a numărat și Andreea Dincă, director al Institutului Cultural Român.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a subliniat importanța acestui demers cultural:
„A fost o zi speciala, despre autenticitate, unitate, apartenenta, emotie si caldura, care s-a bucurat din plin de aprecierea publicului vienez. Traditiile romanesti si frumusetea colindelor laice din satele clujene Marisel si Maguri au fost puse in valoare intr-un cadru academic international de prestigiu, pe scena celei mai inalte institutii stiintifice din Austria – Academia Austriaca de Stiinte. Ne bucura faptul ca am reusit sa fim, din nou, un ambasador autentic al traditiilor noastre, al ceea ce avem noi mai frumos si mai apropiat sufletului, in una dintre capitalele europene care se bucura de o viata culturala si stiintifica cu adevarat exceptionala.”
Un moment central al manifestării l-a constituit lansarea volumului „La făgădău Evii. Colinde de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri”, semnat de cercetătorii Thede Kahl și Răzvan Roșu.
Un rol esențial în desfășurarea evenimentului l-a avut Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, care a susținut prezentarea patrimoniului imaterial clujean prin filme documentare și momente artistice. Managerul instituției, Adriana Irimieș, a susținut o prezentare dedicată colindatului de ceată bărbătească, obicei specific zonei montane a județului Cluj, înscris în patrimoniul cultural imaterial al umanității UNESCO, precum și tradiției „Plecatul feciorilor în cătanie”.
Programul artistic a inclus un recital susținut de grupul „Horitorii Clujului”, înființat de Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” în Anul „Avram Iancu” – 2024. Cei patru interpreți, Raul Oltean, Grigore Sâmboan, Ionuț Suciu și Alexandru Potra, au readus în atenția publicului vienez colinde și cântece de cătănie, evocând momente definitorii din istoria și cultura românească.
De asemenea, publicul a avut ocazia să urmărească filmul documentar „Corindatul Junilor de la Mărișel”, realizat de Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, care surprinde etapele esențiale ale ceremonialului tradițional de iarnă, de la organizarea cetelor de juni până la desfășurarea colindatului și organizarea „conacului”.
Finalul evenimentului a fost marcat de prestația Grupului Tradițional „Mărișana” din satul Mărișel, Munții Apuseni, coordonat de profesorul Ioan Mariș.
Înființat în 2004 și distins cu „Toporașul de Argint” la Festivalul Internațional de Folclor Montan din Zakopane (Polonia), grupul a prezentat obiceiul „Colindatul Junilor de la Mărișel – Conacul”, acompaniat de „Taragotiștii de la Mărișel”, impresionând publicul vienez prin autenticitate și expresivitate.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul Consiliului Județean Cluj și al Asociației „Produs de Cluj”, iar ecoul său a depășit spațiul academic. Astfel, în seara zilei de 15 decembrie, colindele arhaice din Mărișel au fost aduse în mijlocul orașului Viena, printr-un moment de tip flashmob în Stephansplatz, care a atras atenția și admirația localnicilor și turiștilor.
Prin această amplă manifestare culturală, județul Cluj și-a reconfirmat rolul de păstrător și promotor al patrimoniului cultural imaterial românesc, demonstrând că tradițiile autentice pot emoționa și conecta oameni dincolo de granițe, într-un dialog cultural european de substanță.
