Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele
today24/02/2023
Monica Ghiuță a fost una dintre cele mai cunoscute actrițe de la noi din țară, cu toate că, în ultimii săi ani de viață, reușeai s-o vezi destul de des în reclamele de la tv, pentru o anumită marcă de ulei.
Dincolo de reclamele cu pricina, Monica Ghiuță a fost o actriță talentată, dar și frumoasă, reușind, pe toată durata vieții sale, să-și păstreze aerul nobil și finețea unei femei din altă clasă socială, ai fi putut să spui.
Monica Ghiuță s-a născut în data de 26 iulie 1940, la Câmpulung Moldovenesc și a decedat pe 28 iulie 2019, la București.
A urmat și absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București – promoția 1964, la clasa profesorului George Mărutză.
Cu toate că a interpretat zeci de roluri în teatru și film, cei mai mulți români și-o mai amintesc azi doar ca fiind protagonistă unei campanii publicitare cu numele de „Untdelemn de la Bunica”, după cum menționam anterior.
Cu mai bine de 100 de roluri în teatru, film sau piese radiofonice, la activ, Monica Ghiuță a debutat în anul 1966, mai exact în filmul „Vremea Zăpezilor”.
Succesul l-a cunoscut imediat după apariția peliculei „Toamna Bobocilor”, din anul 1975.
A continuat chiar și după Revoluție, actrița jucând în:
„E pericoloso sporgersi”;
„Faimosul Paparazzo”;
„Filantropica”;
„Logodnicii din America”;
„Casanova, Identitate feminină”.
„În urmă cu câțiva ani, am plâns cu Monica Ghiuță în fața Palatului Regal de pe Calea Victoriei, la funeraliile Reginei Ana. Venise să aprindă o lumânare și să-i ceară astfel iertare Regelui Mihai pentru că, în urmă cu mai bine de 70, a rupt din abecedarul ei fotografia Regelui pentru că așa îi ceruse învățătoarea la școală.
Nu se iertase pentru gestul acela și m-a impresionat că a venit la Palat, deși nu se simțea bine și se deplasa greu. I-am luat un scurt interviu și m-a impresionat atât de mult! Marea actriță plângea și eu o dată cu ea”, scria, la un moment dat, pe Facebook, jurnalista Camelia Csiki.
Cât privește viața sa personală, mereu s-a zvonit că ar fi avut, la un moment dat, o relație cu Ion Caramitru.
„Întrebați-l pe Ion Caramitru. Voi, ziariștii, i-ați pus în cârca zeci de amante. Iar lista lor se deschidea întotdeauna cu mine”, spunea, la un moment dat, Monica Ghiuță, despre acest subiect, adăugând, de fiecare dată, că nu are chef de comentat pe această temă, sugerând că și-ar dori ca viața personală să rămână una privată. „Nu am nimic de comentat și nici n-am chef de popularitate pe această tema”.
Totuși, conform anumitor surse din teatru, Monica Ghiuta și Ion Caramitru s-ar fi cunoscut la cursurile pregătitoare pentru examenele de admitere la Academia de Teatru, iar aici ar fi început totul.
Legenda spune că ar fi fost împreună timp de șase ani, dar într-un final, Monicăi Ghiuță nu i-ar fi plăcut perspectiva de a sta la cratiță, așa că totul s-ar fi sfârșit.
În ciuda acestui fapt, a fost măritată de două ori, dar nu a încetat să creadă nicio clipă că instituția căsătoriei ar fi, de fapt, definiția „nimicniciei omenești”.
„M-a ferit bunul Dumnezeu de vreo tragedie pe care n-aș fi putut-o îndură, foarte probabil, pentru că am pus întotdeauna cariera mai presus de orice.
Apoi, marile iubiri n-ar trebui să eșueze nicicând într-o căsnicie”, ar fi spus, la un moment dat, Monica Ghiuță, în compania apropiaților săi.
Monica Ghiuță s-a stins la vârsta de 79 de ani și este înmormântată, ca aproape toți marii artiști ai României, la Cimitirul Bellu, din Capitală.
Written by: Petrica
Emisiune matinală prezentată Șerban Groza, Ioana Cifor, Cafeneaua deMentă și Neagoș Arian Orlando (Petrică Șomeșanu)
closeCopyright radio SOMES 2024