Astăzi, 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Boboteaza, una dintre cele mai mari și importante sărbători ale credinței creștine. Botezul Domnului, izvor de har și reînnoire duhovnicească!

Marți, 6 ianuarie 2026, credincioșii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului, una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului creștin, cunoscută în tradiția populară sub numele de Bobotează.

Această zi marchează încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă și are o profundă semnificație spirituală, fiind dedicată sfințirii apelor și purificării întregii creații.

Din punct de vedere teologic, Boboteaza amintește momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele râului Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, înainte de începerea activității Sale publice. Potrivit învățăturii Bisericii, acest eveniment reprezintă arătarea Sfintei Treimi, prin glasul Tatălui, prezența Fiului și pogorârea Duhului Sfânt, motiv pentru care sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Teofanie.

În toate bisericile ortodoxe, cu acest prilej sunt oficiate Sfânta Liturghie și slujba Marei Sfințiri a Apei (Aghiasma Mare).

Apa sfințită în ziua Bobotezei este considerată un simbol al curățirii sufletești și al binecuvântării divine, fiind luată de credincioși dimineața, pe nemâncate, și păstrată cu evlavie în case, pentru a fi folosită pe parcursul anului, de regulă cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Boboteaza este însoțită și de numeroase tradiții și obiceiuri populare, transmise din generație în generație. În multe comunități, preoții sfințesc apele curgătoare, lacurile sau fântânile, iar în unele zone se păstrează obiceiul aruncării crucii în apă, gest simbolic ce amintește de botezul Mântuitorului. Totodată, gospodăriile sunt stropite cu aghiasmă, ca semn de protecție și binecuvântare pentru noul an.

Ziua de 6 ianuarie este urmată de sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită miercuri, 7 ianuarie, când Biserica Ortodoxă îl cinstește pe cel care L-a botezat pe Hristos și care este considerat ultimul mare proroc al Vechiului Testament. Cu acest prilej, ierarhii Bisericii continuă programul liturgic prin slujbe arhierești oficiate în mai multe lăcașuri de cult.

Astfel, Înaltpreasfințitul Andrei va sluji la Biserica „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” din Bistrița, Preasfințitul Iustin, alături de Arhiereul-vicar Timotei Sătmăreanul, va oficia la Mănăstirea „Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul” din Scărișoara Nouă, Preasfințitul Benedict va sluji la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din cadrul unității militare din Zalău, iar Preasfințitul Samuel Bistrițeanul la Biserica „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” din cartierul Mărăști din Cluj-Napoca.

Prin aceste slujbe, Biserica oferă credincioșilor posibilitatea de a participa activ la viața liturgică, de a primi binecuvântarea apei sfințite și de a începe anul cu rugăciune, curățire sufletească și întărire în credință.

Boboteaza și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul rămân, astfel, repere esențiale ale spiritualității ortodoxe, sărbători care îmbină tradiția, credința și viața comunitară, reafirmând legătura profundă dintre om, natură și Dumnezeu.