play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - Ardusat-județul Maramureș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - Certeze-județul Satu-Mare

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal-comuna Mireșu Mare-județul Maramureș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal-comuna Letca- județul Sălaj

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - comuna Dumbrăvița - Maramureș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal-comuna Rona de Jos-Maramureș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal-comuna Bistra - Maramureș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Săcălășeni Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -județul Cluj Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Năpradea Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Valea Chioarului Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Remetea Chioarului Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Recea Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Repedea Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -orașul Șomcuta Mare Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Budești Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Rozavlea Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Poienile de sub Munte Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Strâmtura Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Cupșeni Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Ariniș Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Bârsana Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Moisei Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -orașul Ulmeni Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -orașul Șimleul Silvaniei Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Cătina Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -orașul Baia Sprie Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -orașul Seini Radio Someș

General

Avram Iancu este omagiat în cadrul Zilelor Clujului

today05/30/2024

Background
share close

Societatea Cultural-Patriotică AVRAM IANCU din România, organizează cu prilejul Zilelor Clujului, activități de omagiere a eroului Avram Iancu la împlinirea a 200 de ani de la nașterea sa.

Sâmbătă, 1 iunie, ora 17 la Cinema Florin Piersic se va lansa cartea “Biografia lui Avram Iancu”, scrisă de Iosif Sterca Șuluțiu. Tot atunci clujenii sunt invitați la prezentarea filmului “Avram Iancu împotriva imperiului”. Intrarea este liberă.

Anul 2024 marchează 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, erou național ce a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. Anul 2024 a fost instituit ca „Anul Avram Iancu”, printr-o lege care a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 14 iulie 2023.

Avram Iancu a fost conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849. Supranumit ‘Crăişorul Munţilor’, s-a distins, odată cu începutul mişcării revoluţionare din primăvara anului 1848, printr-un spirit înfocat pentru libertate.

Biografia lui Avram Iancu

Născut într-o familie de moţi înstăriţi, Avram Iancu a urmat Liceul piariştilor din Cluj, unde a studiat ”umanităţile” (1841) şi filosofia (1842-1844), şi, mai târziu, Facultatea de Drept (1844-1846). După absolvire a devenit cancelist (practicant) la Tabla Regească (Instanţa Supremă) din Târgu-Mureş, promovând în 1848 examenul de avocat.

Susținător al luptei pentru emancipare națională

Fervent susţinător al luptei pentru emancipare naţională şi socială a românilor transilvăneni, Avram Iancu a participat la Adunarea din Duminica Tomii (18/30 apr. 1848), unde a venit însoţit de 2.000 de moţi, plecând apoi prin satele româneşti încercând să-i convingă pe ţărani de necesitatea unei mişcări pentru a-şi cere drepturile. La Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, unde a venit însoţit de 10.000 de moţi, a fost ales membru al Comitetului Naţional Permanent, organism de conducere a Revoluţiei române.

6 mai 1849 Trupele revoluționare maghiare conduse de maiorul Imre Hatvani sunt înfrânte decisiv de către armata lui Avram Iancu

După ce, la 17/29 mai 1848, Dieta Transilvaniei de la Cluj, în care românii nu erau reprezentaţi, a votat uniunea Transilvaniei cu Ungaria şi, mai ales, după ce s-a trecut la reprimarea sângeroasă a mişcării româneşti de la Mihalţ de către autorităţile maghiare, Avram Iancu a cerut românilor să se opună acestor măsuri ”cu lancea, ca Horea”. Astfel a organizat o armată între Arieşul Mare şi Arieşul Mic (iunie 1848).

În cadrul celei de-a treia adunări a românilor de la Blaj, din 3/15-16/28 septembrie 1848, a avut o contribuţie semnificativă la adoptarea unui nou program revoluţionar care cuprindea: schimbarea aşezămintelor sociale şi politice din Transilvania prin recunoaşterea naţiunii române şi reprezentarea ei proporţională în toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria, acceptarea constituţiei liberale austriece din 25 aprilie 1848.

”Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd naţiunea mea fericită”

Avram Iancu a continuat să susţină cauza românilor şi după înfrângerea Revoluţiei, aflându-se printre cei care au înmânat memorii împăratului de la Viena (februarie şi august 1850), dar fără a se concretiza ceva. Popularitatea de care se bucura în rândul românilor era incomodă pentru autorităţile austriece. Avram Iancu a fost arestat la un târg de ţară din Hălmagiu (15 decembrie 1849), însă a fost eliberat imediat în urma presiunii populare. Forţat de poliţie să părăsească oraşul, a revenit în Munţii Apuseni.

Avram Iancu a încetat din viaţă la 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, şi a fost înmormântat, la Ţebea, lângă ”Gorunul lui Horea”.

Written by: Pastorel


0%