Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele
În primăvara anului 1994, pe frumoasele coline
ale Ţării Năsăudului, în partea de răsărit a comunei Salva, pe culmea lină a dealului Migii, la locul numit Fântâna Marcului, ocrotit de murmurul tainic al stejarilor pădurii Dumbrava, avea să răsară un “boboc”, în frumoasa grădină de flori a mănăstirilor din Transilvania. Bunul Dumnezeu a binecuvântat zidirea Mănăstirii „Izvorul Tămăduirii”, cea mai frumoasă podoabă pentru credincioşii Comunei Salva şi nu numai, acolo unde odinioară stăpânii străini au şters de pe faţa pământului, cu tunurile, Sfintele Lăcaşuri.
Ideea construirii unei mănăstiri în această zonă a plecat de la preotul paroh al comunei Salva, Dumitru Morar, care, aflându-se împreună cu credincioşii, într-o zi de octombrie, la sfinţirea unei troiţe la locul numit „Gruiet”, le-a pus la inimă gândul sfinţiei sale de a avea o mănăstire “la ei acasă”, iar în sufletele credincioşilor s-a aprins râvna pentru zidirea mănăstirii.
Cu binecuvântarea vrednicului de pomenire I.P.S. Bartolomeu Anania, a preacucernicului Părinte Protopop Ioan Dâmbu şi a vrednicului Părinte paroh Dumitru Morar, au fost puse bazele Sfântului Lăcaş, de către un sobor de maici venite de la Mănăstirea Govora, împreună cu maica Emanuela, actuala stareţă, şi a părintelui duhovnic Arhimandritul Teofil Roman.
Pronia cerească a rânduit astfel, deoarece mănăstirea este aşezată pe pământul în parte donat, iar în parte achiziţionat de Arhiepiscopia Clujului cu bunăvoinţa Î.P.S. Părinte, Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu de la credincioasa Cotuţiu Varvara, în apropierea locului sfinţit de sângele Sfinţilor Martiri Năsăudeni, care şi-au dat viaţa pentru dreapta credinţă la anul 1763, devenind altar de jertfă pentru zidirea Sfântei Mănăstiri.
La început, a fost ridicată într-un timp foarte scurt Bisericuţa din lemn a Mănăstirii, cu ajutorul material şi financiar al credincioşilor din Salva şi din împrejurimi, primind o dată cu sfinţirea ei de către Î.P.S. Bartolomeu Anania la 24 iunie 1994 şi hramul “Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”. În acelaşi an s-a construit corpul de chili din imediata apropiere a bisericii mici.
În numai doi ani de zile bisericuţa mică a devenit neîncăpătoare, fiind nevoie de o nouă biserică, a cărei piatră de temelie s-a pus de către Î.P.S. Bartolomeu Anania la 10 mai 1996. Prin jertfa măicuţelor şi a credincioşilor din ţară şi chiar din lumea întreagă s-a ridicat biserica mare în stil brâncovenesc, de zid a mănăstirii cu hramul “Izvorul Tămăduirii” şi “Sf. Martiri Năsăudeni” a cărei slujbă de târnosire s-a oficiat de către Înalt Preasfinţitul nostru Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi la 10 mai 2013. În aceeaşi zi se împlineau 250 de ani de la mărturisirea de credinţă a Sf. Atanasie Todoran pe plaiurile năsăudene. Astfel, biserica de la Salva devine parcă o replică dată de Sf. Martiri din Ceruri împărătesei Maria Tereza, cât şi pentru mişcarea uniată.
În acest fel, ceea ce se părea a fi doar un proiect local, s-a transformat într-un fenomen universal, acela de a transmite duhul complex şi viu al Ortodoxiei, de a face să răsune glasul de viaţă dătător al Sf. Liturghii şi unirea în rugăciune cu fraţii noştri ortodocşi de pretutindeni, strigătul biruitor peste secole al Sfinţilor Martiri Năsăudeni.
În prezent, proiectul complexului monahal de la Salva, asemănător mănăstirilor brâncoveneşti, este în curs de desfăşurare şi susţinut cu nădejde, ştiut fiind faptul că, ridicarea unei mănăstiri de la firul ierbii, reprezintă o luptă cu vremelnicia şi presupune nu numai prezenţa zidurilor, ci mai ales zidirea sufletească a fiinţei umane, precum şi transformarea lăcaşului de cult într-un loc de sfinţire pentru suflete.
Armonia celor cinci clopote vine să umple valea Sălăuţei, conduce cursul liniştit al Someşului Mare, întâmpinând zorii fiecărei zile prin chemarea la Sf. Liturghie şi încheind osteneala cotidiană cu şoapta slujbelor de seară, aducând mulţumire şi dând slavă lui Dumnezeu pentru toate.
Mănăstirea Salva din Bistrița-Năsăud, unul dintre cele mai frumoase locuri de reculegere și închinare văzut prin ochii scriitorului Alexandru Uiuiu și a Maicii Starețe, Stavrofora Emanuela Moisa.Clipul Proiectului Cultural Călător prin ARDEAL realizat de Radio Someș poate fi ascultat mai jos.
Spot Manastirea Salva
Written by: Petrica
Copyright radio SOMES 2024