Creștinii îi sărbătoresc azi pe Sfinții Constantin și Elena – Vezi care sunt tradițiile populare pentru această zi!

Ziua de 21 mai este o sărbătoare extrem de importantă în calendarul bisericesc ortodox. Datorită Sfinţilor Constantin și Elena  creștinismul a devenit religie permisă şi recunoscută oficial. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta.

Datele biografice ale Sfinților Constantin și Elena

Sfântul Constantin a fost fiul imparatului Constantius Chlorus si al Elenei. S-a nascut la 27 februarie 272, in cetatea Naissus (astazi, Nis, in Serbia). Dupa moartea tatalui sau din 304, a fost proclamat imparat. Intra in conflict cu Maxentiu, fiul imparatului Maximian, pentru ca acesta dorea sa ocupe functia pe care el o detinea.

În ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va ieși biruitor din luptă.

În anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea crestinilor si astfel, crestinismul devine religie permisă în imperiu. Religia creștină va deveni religie de stat, în vremea imparatului Teodosie cel Mare (379-395).

Amintim ca în vremea împăratului Constantin s-a tinut primul Sinod Ecumenic, la Niceea în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie și s-au alcătuit primele articole din Crez.

Împărăteasa Elena, mama Sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.

Potrivit statisticilor, aproximativ 1,8 milioane de români își serbează onomastica în această zi.

Tradiții populare de Sfinții Constantin și Elena

Se spune că în această zi nu este bine să renunți la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Dacă nu respecți tradiția, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

O altă tradiţie importantă este ca oamenii să se ferească să aprindă focul. Se zice că cine arde azi o creangă își arde norocul pentru tot restul anului.

Și munca la camp este restricționată în această zi. Din bătrâni se spune că cei care vor munci pământul azi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. De aceea, în această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile.

Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

Tămâie și aghiazmă pentru alungarea duhurilor necurate

De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stana.

Dacă vrei să ai noroc şi sănătate tot anul, tradiția spune că în ziua praznicului Sfinţilor Constantin și Elena, pentru voie bună și liniște în familie, este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți. Bujorul este simbolul acestei zile, care asigură armonia în familie, potrivit huff.ro. Pentru bunăstare, unul din membrii familiei trebuie să meargă la biserică și să ducă trei bujori sau flori de lămâiță, precum și dulciuri făcute în casă și pâine.

Elena Vesa