play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 9 - Epoca feudala si venirea turcilor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - satul Odoreu - judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Oasa - judetul Alba

General

Cum a ajuns o fetiţă orfană din România o celebritate pe scena Comediei Franceze. Aventurile amoroase ale Mariei Ventura cu marele Tony Bulandra

today09/04/2023

Background
share close

Maria Ventura s-an născut pe 13 iulie 1886 și a fost o actriță română de origine evreiască.
Actrița româncă a jucat în limbile franceză și română și e cunoscută în România și sub numele de Mărioara Ventura, iar în Franța, ca Marie Ventura.
S-a născut în 13 iulie 1886 sau, după alte surse, la 13 iulie 1888 ca Aristida Maria, fiică a actriței de origine evreiască Lea Fanșeta Vermont (Grünberg) dintr-o legătură romantică cu omul de teatru și scriitorul român Grigore Ventura, al cărui nume de familie l-a primit. Mărioara Ventura şi-a petrecut copilăria în teatru, la repetiţii şi în cabinele actorilor.
Maria Ventura a fost logodită cu celebrul actor Tony Bulandra
Actrița a studiat la Conservatorul din Paris cu Eugène Silvain și Paul Mounet. A jucat împreună cu Sarah Bernhardt și cu Eduard de Max, care au avut o mare influență asupra sa. După 1919, a jucat la Comedia Franceză, a cărei societară a devenit ulterior.
Maria Ventura a interpretat rolurile eroinelor lui Racine, Molière, Cehov, Shaw, Pirandello, Lenormand, Mauriac etc. Între 1929 și 1936 a dat anual spectacole la București și în România, cu ansamblul teatrului „Maria Ventura” pe care îl conducea. A jucat în piese de Alexandru Kirițescu, Mircea Ștefănescu etc, dând un mare imbold dramaturgiei românești. Artistă de mare sensibilitate, cu un simț ascuțit al tragicului, dotată cu o voce impresionantă și folosind o gestică elegantă, Ventura s-a înscris în șirul marilor actori români de reputație europeană.
Pe vremea când studia la conservator, Mărioara Ventura l-a cunoscut pe Tony Bulandra. Cei doi au avut o relaţie amoroasă şi au fost logodnici câţiva ani. Au jucat împreună în reprezentaţii pe scena Teatrului cel Mare, fiind una dintre cele mai admirate perechi ale vremii. Relaţia nu a durat şi cei doi s-au despărţit.
Maria Ventura s-a remarcat și în cinematografie. Ea a fost protagonista unor filme mute franceze realizate de Victorin Jasset („Herodiada” – 1909), Georges Denola („Sfârşitul lui Robespierre” – 1911), Alberto Capellani („Mizerabilii” – 1912, „Păcatul unui tron” – 1916.
Maria Ventura a venit și și-a cheltuit banii în țara noastră, pentru a face un teatru cu numele ei. Ea a jucat, de asemenea, în primul film românesc de ficțiune, „Independenţa României”, în 1912. Ea a interpretat rolulul Reginei Elisabeta, avându-l partener pe Constantin Nottara care a jucat rolul regelui Carol I.
Deşi cunoscuse succesul la Paris, Maria Ventura n-a putut sta departe de România în Primul Război Mondial. A revenit în ţară şi a îngrijit bolnavii de pe front, alături de Regina Maria. Abia spre finalul războiului s-a întors pe scena de la Paris. Începând cu anul 1919, Maria Ventura a jucat la Comedia Franceză, fiind prima actriţă de origine română care a cunoscut succesul aici. Câţiva ani mai târziu a ajuns societară la Comedia Franceză.
A fost prima femeie care a pus în scenă o piesă la Comedia Franceză, anume „Ifigenia” de Racine în 1938. După 1945, s-a pensionat la cerere şi s-a retras la Neuilly, în Franţa. A mai apărut, rareori, pe scena franceză. Ultimul ei rol a fost cel din Valsul toreadorilor, la Teatrul de Comedie des Champs-Elysees, în 1952.
A murit pe 3 decembrie 1954, la doar 68 de ani, la Paris, fiind înmormântată la Cimetière de Passy din Paris.

Written by: Carmen Iancu