Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele
Calator prin Ardeal - COLUMNA 9 - Epoca feudala si venirea turcilor
Calator prin Ardeal - satul Odoreu - judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - Manastirea Oasa - judetul Alba
today09/04/2023
Maria Ventura s-an născut pe 13 iulie 1886 și a fost o actriță română de origine evreiască.
Actrița româncă a jucat în limbile franceză și română și e cunoscută în România și sub numele de Mărioara Ventura, iar în Franța, ca Marie Ventura.
S-a născut în 13 iulie 1886 sau, după alte surse, la 13 iulie 1888 ca Aristida Maria, fiică a actriței de origine evreiască Lea Fanșeta Vermont (Grünberg) dintr-o legătură romantică cu omul de teatru și scriitorul român Grigore Ventura, al cărui nume de familie l-a primit. Mărioara Ventura şi-a petrecut copilăria în teatru, la repetiţii şi în cabinele actorilor.
Maria Ventura a fost logodită cu celebrul actor Tony Bulandra
Actrița a studiat la Conservatorul din Paris cu Eugène Silvain și Paul Mounet. A jucat împreună cu Sarah Bernhardt și cu Eduard de Max, care au avut o mare influență asupra sa. După 1919, a jucat la Comedia Franceză, a cărei societară a devenit ulterior.
Maria Ventura a interpretat rolurile eroinelor lui Racine, Molière, Cehov, Shaw, Pirandello, Lenormand, Mauriac etc. Între 1929 și 1936 a dat anual spectacole la București și în România, cu ansamblul teatrului „Maria Ventura” pe care îl conducea. A jucat în piese de Alexandru Kirițescu, Mircea Ștefănescu etc, dând un mare imbold dramaturgiei românești. Artistă de mare sensibilitate, cu un simț ascuțit al tragicului, dotată cu o voce impresionantă și folosind o gestică elegantă, Ventura s-a înscris în șirul marilor actori români de reputație europeană.
Pe vremea când studia la conservator, Mărioara Ventura l-a cunoscut pe Tony Bulandra. Cei doi au avut o relaţie amoroasă şi au fost logodnici câţiva ani. Au jucat împreună în reprezentaţii pe scena Teatrului cel Mare, fiind una dintre cele mai admirate perechi ale vremii. Relaţia nu a durat şi cei doi s-au despărţit.
Maria Ventura s-a remarcat și în cinematografie. Ea a fost protagonista unor filme mute franceze realizate de Victorin Jasset („Herodiada” – 1909), Georges Denola („Sfârşitul lui Robespierre” – 1911), Alberto Capellani („Mizerabilii” – 1912, „Păcatul unui tron” – 1916.
Maria Ventura a venit și și-a cheltuit banii în țara noastră, pentru a face un teatru cu numele ei. Ea a jucat, de asemenea, în primul film românesc de ficțiune, „Independenţa României”, în 1912. Ea a interpretat rolulul Reginei Elisabeta, avându-l partener pe Constantin Nottara care a jucat rolul regelui Carol I.
Deşi cunoscuse succesul la Paris, Maria Ventura n-a putut sta departe de România în Primul Război Mondial. A revenit în ţară şi a îngrijit bolnavii de pe front, alături de Regina Maria. Abia spre finalul războiului s-a întors pe scena de la Paris. Începând cu anul 1919, Maria Ventura a jucat la Comedia Franceză, fiind prima actriţă de origine română care a cunoscut succesul aici. Câţiva ani mai târziu a ajuns societară la Comedia Franceză.
A fost prima femeie care a pus în scenă o piesă la Comedia Franceză, anume „Ifigenia” de Racine în 1938. După 1945, s-a pensionat la cerere şi s-a retras la Neuilly, în Franţa. A mai apărut, rareori, pe scena franceză. Ultimul ei rol a fost cel din Valsul toreadorilor, la Teatrul de Comedie des Champs-Elysees, în 1952.
A murit pe 3 decembrie 1954, la doar 68 de ani, la Paris, fiind înmormântată la Cimetière de Passy din Paris.
Written by: Carmen Iancu
Emisiune matinală prezentată Șerban Groza, Ioana Cifor, Cafeneaua deMentă și Neagoș Arian Orlando (Petrică Șomeșanu)
closeCopyright radio SOMES 2024