Descoperiri în Mangalia, care indică posibilitatea producerii de cutremure locale în Dobrogea.

Descoperiri în Mangalia, care indică posibilitatea producerii de cutremure locale în Dobrogea, deși regiunea era considerată de mediul științific un teritoriu stabil din punct de vedere tectonic, arată un studiu științific realizat de o echipă de 18 cercetători români și publicat în revista EGUsphere.

Cu ocazia lucrărilor de reabilitare a Stadionului Municipal Mangalia și a supravegherii arheologice aferente, cercetătorii au identificat sedimente marine și un strat arheologic din perioada otomană, informează dobrogealive.ro.

În urma studiului, care s-a desfășurat pe doi ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că în urmă cu 200-300 de ani zona studiată a coborât sub nivelul mării, ceea ce a permis acumularea sedimentelor marine cu o grosime de 4 metri. Scufundarea a fost urmată de o ridicare a terenului până la nivelul de aproximativ 10 metri deasupra mării, unde se află în prezent.

Cercetătorii au analizat și posibilitatea ca aceste sedimente să fi fost depuse de oameni sau de un val de tip tsunami, însă echipa de cercetători au concluzionat că doar ipoteza unei mișcări tectonice este plauzibilă.

Practic, studiul relevă că în Dobrogea s-au produs recent mișcări tectonice verticale amploare, deși regiunea este considerată stabilă din acest punct de vedere. Această stabilitate este un factor favorabil atunci când sunt dezvoltate proiecte importante de infrastructură, așa cum a fost de exemplu construirea centralei nuclear-electrice de la Cernavodă. Totodată, concluziile studiului schimbă modul în care sunt înțelese schimbările de nivel ale Mării Negre din trecut, dar și evoluția cetăților grecești antice de pe malul mării, a explicat pentru “Dobrogea Live” coordonatorul grupului de cercetători, dr. Virgil Drăgușin, cercetător în cadrul Institutul de Speologie Emil Racoviță al Academiei Române.

„Cum au ajuns aceste sedimente la o înălțime de aproape 10 metri deasupra mării? Zona cercetată a coborât în mare, probabil printr-o mișcare tectonică, fiind umplută de nămoluri și nisipuri. În același timp, locuitorii vechiului sat Mangalia au aruncat în această zonă gunoi ce conținea resturi alimentare (oase de animale și cochilii de midii), fragmente de vase, fragmente de țiglă, cuie, lemn ars, dar și bălegar. Zona s-a ridicat ulterior printr-o mișcare extraordinară pe verticală. Nu știm dacă aceste mișcări individuale de coborâre și ridicare s-au produs într-o zi, câteva luni sau câțiva ani. Cert este că s-au produs în intervalul 1670 – 1878, potrivit datării cu radiocarbon a resturilor vegetale și osoase și analizei materialului arheologic”, a spus dr. Drăgușin.