Dovada că Ciolacu, Ciucă și Iohannis au fost avertizați din timp despre dezastrul bugetar. Documentele „strict confidențiale”

Ministerul Finanțelor a trimis în 2024 mai multe documente către Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, în care se avertizează că țara riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului.

Un document, etichetat ca „strict confidențial”  în care era prezentată „situația deficitului bugetar pentru anul 2024 și posibilele riscuri și consecinţe asupra planului fiscal-structural și a rating-ului de ţară” a fost  trimis în august de Ministerul Finanțelor și primit de cabinetul fostului premier Marcel Ciolacu pe 19 septembrie 2024.

„Deficitul bugetar cash ar putea ajunge la 9,02% din PIB, respectiv 159.410 milioane lei cu impact direct asupra creşterii datoriei publice în anul 2024”, menționează Ministerul Finanțelor în acest document.

Europa Liberă a publicat șase documente (trimise în august, octombrie, noiembrie sau decembrie) prin care fostul premier Marcel Ciolacu, fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, sau fostul președintele Klaus Iohannis au fost informați cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.

Pe 31 octombrie 2024, un alt document de la Ministerul Finanțelor, de asemenea „strict confidențial” pleca în trei direcții: Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului.

Intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, documentul semnat de Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de Nicoleta Mioara Cârciumaru, șefa ANAF, atrăgea atenția asupra situației financiare a României.

„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârşitul acestui an, există riscul major ca ţinta de deficit asumată să fie depășită, cu consecințe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar, dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă”, se arată în document.

Toate aceste documente au ajuns la Cotroceni cu poșta militară a Serviciului Român de Informații (SRI) și cuprindeau avertismente dintre cele mai grave privind situația financiară grea a țării, potrivit sursei citate.

Ministerul Finanțelor avertiza, inclusiv, despre riscurile ca România să nu mai găsească suficienți bani de împrumut pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu, dar și privind riscul ca România să fie retrogradată în ceea ce privește atractivitatea pentru investitori.

Ultimul dintre aceste documente, trimis pe 20 decembrie 2024 către Iohannis, Ciolacu și Ciucă prefața o serie de măsuri pe care Guvernul României trebuia să le ia în așa fel încât țara să nu intre în incapacitate de plată.

„Proiectul de act normativ care trebuie aprobat de urgenţă până la sfârşitul anului 2024 va conţine o serie de măsuri eficiente şi concrete privind personalul plătit din fonduri publice, măsuri în domeniul acordării bonusurilor, sporurilor, voucherelor de vacanţă, în domeniul politicii de personal (număr de posturi din institutiile și autorităţile publice, posturi vacante), măsuri privind reforma administratiei publice, măsuri pe linia plății hotărârilor judecătoreşti definitive privind drepturi de natură salarială, drepturilor pentru diferite categorii de salariați, reglementări privind concediile şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate etc.”, potrivit documentului.

Una dintre propunerile de atunci era ca salariile și pensiile publice să fie înghețate la nivelul anului 2024, și nu actualizate cu rata inflației. Măsura a fost adoptată în cele din urmă de cabinetul Ciolacu pe 20 decembrie.

Cu toate acestea, noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, a adoptat noi măsuri de austeritate pentru ca România să nu intre, anul acesta, în incapacitate de plată.

Ciolacu spune că țara nu se află în colaps economic

În același timp, Marcel CIolacu spune miercuri, 3 iulie 2025, că România nu ar trebui să se teamă de ratingul de țară nesigură (Junk n.r.) pe care îl riscă România dacă nu ia măsuri. El crede că avertismentele din prezent privind deficitul României ar reprezenta „o panică indusă populației și firmelor românești”.

„Frica de «junk» – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România”, a spus Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook.

Fostul premier spune că țara nu se află în colaps economic și acuză actuala guvernare că a intrat „cu drujba în economie și în veniturile populației”.

„România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar vrea să credeți asta, pentru a-și putea justifica mai ușor faptul că au intrat cu drujba în economie și în veniturile populației. Vă invit să vă gândiți cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu șantiere peste tot și cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!”, a precizat el.