play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 9 - Epoca feudala si venirea turcilor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - satul Odoreu - judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Oasa - judetul Alba

  • cover play_arrow

    Calator Prin Ardeal - Manastirea Schitul Straja - judetul Hunedoara

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Schimbarea la Fata - judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Sfintei Cruci Oradea - judetul Bihor

  • cover play_arrow

    Calator prin ardeal - Manastirea Ramet - jud. Alba

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Borsec - jud. Harghita

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Prislop - jud. Maramures

General

Drama sfâșietoare a actriței care a scris istoria teatrului românesc, dar s-a stins în sărăcie: „A fi actor înseamnă a fi sclav” – Aristizza Romanescu

today16/11/2022

Background
share close

Actrița care a scris istoria teatrului românesc a fost una dintre cele mai cunoscute de pe scenele din România și nu numai. Cu toate acestea, a murit în sărăcie, trăind la „mila statului”.

În secolul al XIX-lea, Aristizza Romanescu era una dintre cele mai cunoscute actrițe, numărând trei decenii de carieră. Cu toate că a adus o mare contribuție scenei teatrului românesc, la penise a ajuns să trăiască din ajutorul oferit de către stat pentru a putea supraviețui. În memoriile sale, faimoasa actriță nota că nu recomandă nimănui să urmeze cariera artistică.

Cunoscuta actriță se năștea în data de 24 decembrie 1854 în Craiova, provenind dintr-o familie de actori, Constantin Demetriad și Paulina Stavrescu, cea din urmă fiind verișoară cu mezzosoprana Elena Teodorini. La doar 18 ani, debuta pe scena teatrului ca mai apoi să ajungă la Teatrul Național din Iași.

Aici îl cunoaște pe Grigore Manolescu, un tânăr născut în Capitală care provenea dintr-o familie înstărită, descendent al familiei Bolintineanu. La 14 ani acesta a fost dat afară din casă de către tatăl său pentru că și-a dorit să își urmeze visul, acela de a deveni actor.

Acesta urmează Conservatorul din București, iar la 16 ani începe să joace teatru alăutir de Matei Millo. Colaborarea dintre cei doi nu întârzie să apară, astfel că în anul 1879 aleg să plece în Paris cu bursă, unde mai apoi devin și parteneri de viață.

Cei doi aleg să se întoarcă în România, ajungând să joace pe scenele Teatrului Național din București, dar și al celui din Iași. Aceștia apar în piese precum Ovidiu de Vasile Alecsandri, O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă și Năpasta, opere ale lui I. L. Caragiale, dar și Romeo și Julieta, Othello și Macbeth care aparțin lui lui William Shakespeare.

Cu un talent aparte, Aristizza Romanescu devine profesoară de declamație la Conservatorul din București, fiin cea care a îndrumat mai multe generații de viitori actori precum Maria Ventura, Lucia Sturdza Bulandra și Maria Filotti.

Grigore Manolescu se îmbolnăvește de cancer în anul 1892 și pleacă alături de soția sa în Paris pentru a fi tratat de către un celebru chirurg. Norocul nu a fost de partea lui, astfel că acesta moare la numai o zi după ce a avut loc intervenția chirurgicală, la numai 35 de ani.

Acest lucru a fost o mare lovitură pentru actriță, iar dispariția timpurie a soțului ei a determinat-o să devină din ce în ce mai izolată. Totuși, și-a continuat cariera didactică și ajunge să joace în mai multe piese de teatru, precum și în primul film românesc, „Independența României”.

Distribuția filmului a mai cuprins nume sonore precum Constantin Notarra, Agepsina Macri, Maria Ciucurescu, Sonia Cluceru, Maria Filotti, Elvira Popescu și Ecaterina Zimniceanu. În cei 30 de ani de carieră, Aristizza Romanescu a interpretat 400 de roluri într-un mod aparte.
Cu toate că a avut o carieră impresionantă, actrița iese la pensie cu o indemnizație atât de mică încât ajunge sa trăiască la limita subzistentei. În anul 1904, acesteia i se acordă „din mila statului” un ajutor de 100 de lei. După ce a ieșit la pensie a publicat volumul „Amintiri” în care nota că nu recomandă nimănui o carieră de artist.

Written by: Petrica