Fascinanta actriță din România care a dispărut brusc din lumina reflectoarelor: urâțenia sufletului lui Fănuș Neagu a împins-o spre uitare

noiembrie 24, 2022

Cu toate că era absolut fascinantă pe scenă, Carmen Galin s-a retras, la un moment dat, din lumina reflectoarelor, preferând să stea departe inclusiv de opinia publică.

Carmen Galin a fost, pe rând, Laura în „Ilustrate du flori de câmp” (în regia lui Andrei Blaier), Sita în „Tănase Scatiu” (regia lui Dan Pița, cu care a fost căsătorită, la un moment dat), Împărăteasa în „Zâmbet și soare”, Electra în „Trilogia antică”, dar a jucat și pe scena Teartului din Piatra Neamț , în perioada 1967 – 1970, la Teatrul Național din Cluj Napoca (1970-1975), Teatrul Mic din București (1975 – 1990) și Teatrul Național din București (1990 – 1995).

Totuși, în 1995, actriţa s-a retras complet din viaţa publică, dar și din activitate, preferând să se dedice unor acțiuni umanitare.

În 2016, primea premiul de excelenţă la gala celei de-a 15-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

A avut, de-a lungul vieții sale, nenumărate roluri pe care le-a jucat cu grație, pricepere și multă dedicare.

Se spune că, în urma unui conflict cu Fănuș Neagu, ar fi ales să se îndepărteze de scenă, dar și de oameni, preferând să-și ocupe timpul cu participarea la diferite acțiuni caritabile. Așadar, teatrul și filmul a pierdut un mare talent, însă planeta a câștigat un „om”.

Imediat după moartea sa, în 2020, Manuela Hărăbor scria: „Carmen Galin… Nu pot să cred. Am văzut-o ultima oară acum trei ani la TIFF. Arăta excepțional și se simțea extraordinar. Acum câteva zile am recitit interviul din Ziarul Metropolis și m-am gândit la ea. Dumnezeu să o ierte și să o odihnească în pace alături de îngeri”.

„Se spune de prea mulţi actori că au fost mari atunci când mor, dar Carmen chiar a fost o mare actriţă, cu un instinct care pătrundea direct la sursa rolului, cu o intuiţie dublată de inteligenţă şi un curaj dement de a-şi expune emoţia”, scria, la rândul lui, în aceeași perioadă, Andrei Șerban, regizor cu care Carmen Galin a colaborat în repetate rânduri, de-a lungul carierei sale.

Ea a fost înmormântată discret, așa cum și-a dorit, fără alai de bocitoare și „râuri” de oameni care să urmărească cortegiul funerar.

Cu toate astea, o discuție aprinsă cu Fănuș Neagu avea să o facă să vadă mult mai limpede cum stau lucrurile, uneori, în teatrele românești. Imediat după această discuție, actrița renunța definitiv la meseria care îi bucurase sufletul atâția ani.

„Într-o bună dimineață, pe dată de 2 mai 1995, am urcat la direcție și mi-am pus demisia pe masă. Era Fănuș Neagu director și noi luasem un premiu foarte mare la un festival cu «Steaua fără nume». Acel premiu constă și într-o sumă de bani. Și sincer… colegii mei erau supărați și întrebau de ce nu se întâmplă ceva cu acel premiu. Și m-au făcut să înțeleg că eu sunt singură care pot să mă duc să întreb.

Am fost imediat bruscată cu «Numai bani nu-ți lipsesc ție» și eu am spus că eu trebuie să mă duc la colegii mei să le dau un răspuns ce s-a întâmplat cu banii. Și mi s-a răspuns foarte urat: «Și ce vrei, dragă, să-mi pun acuma pe piept că nu mai sunt banii? ». Așa, la modul asta, m-a luat cu tovărășică. Săracul, e și mort acum, dar așa a fost. Mi-am dat demisia pe loc. Inițial, am plecat la mare și de-atunci nu m-a mai văzut nimeni vreo zece ani”, povestea, în anul 2016, actrița Carmen Galin, pentru Adevărul.