Singurul român care a jucat în NBA este de 18 ani ambasadorul echipei Washington Wizards (se numea Washington Bullets pe vremea când „Big Ghiță” juca aici, între 1993 și 1998). Gigantul nostru de 2,32 m are și o Academie de baschet la Washington, unde îi învață pe copiii americani sportul care i-a adus multe satisfacții.
Cum e la 52 de ani? Cum ai sărbătorit?
Mă simt foarte bine. Pentru mine, fiecare zi este cea mai importantă zi. Sunt fericit că sunt în viață și că mă pot bucura de fiecare zi.
Vreo petrecere cu familia, ceva?
Sunt doar cu soția aici. Victor (n.r. – fiul cel mic, 20 de ani) joacă în New Jersey cu Georgetown (n.r. – echipa Universității la care este student), iar George (n.r. – fiul cel mare, 22 de ani) e în România.
Și George ce face în România?
A mers să-și viziteze bunicii.
În America e cu totul altă cultură a sportului față de România…
Este altă organizare. Se pune foarte mare accent pe sănătate, pe sport, pe mișcare. Copiii au mai multe oportunități să facă sport. Sunt foarte rari copiii care nu fac sport.
În România este o problemă din punctul ăsta de vedere.
Știi cum e, fiecare părinte cum are timp, cum este educat pentru sport. Plus că nu sunt condiții foarte bune.
Deci contează foate mult cât de implicați sunt părinții?
Da, contează foarte mult, pentru că părinții sunt cei care-i duc pe copii la sport. Poate că în România se face mai multă școală, și nu e rău să se facă, dar sportul te ajută să te dezvolți, îți dă multă încredere în tine. Dacă ai un corp într-o condiție foarte bună, atunci ai mult mai multă încredere în tine. Copiii care fac sport au mult mai multă încedee în ei decât copiii care nu fac sport. E foarte mare diferența. Și poți fi foarte deștept, dar, dacă nu ai încredere în tine, nu faci nimic. Eu asta văd de când lucrez cu copiii de 17-18 ani, la Academia mea.
