Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal - Orasul Cavnic Jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Satulung jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Huedin jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Sighetu Marmatiei
Calator prin Ardeal - Negresti Oas jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Ciucea jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Negreni jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Camar jud. Salaj
Calator prin Ardeal - Comuna Sanmartin Bihor
Calator prin Ardeal - Jibou Jud. Salaj
Calator prin Ardeal - Comuna Cernesti Maramures
Călător prin Ardeal - Ardusat-județul Maramureș
Călător prin Ardeal - Certeze-județul Satu-Mare
Călător prin Ardeal-comuna Mireșu Mare-județul Maramureș
Călător prin Ardeal-comuna Letca- județul Sălaj
Călător prin Ardeal - comuna Dumbrăvița - Maramureș
Călător prin Ardeal-comuna Rona de Jos-Maramureș
Călător prin Ardeal-comuna Bistra - Maramureș
Călător prin Ardeal -comuna Săcălășeni Radio Someș
Calator prin Ardeal - Baia Mare
Călător prin Ardeal -județul Cluj Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Năpradea Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Valea Chioarului Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Remetea Chioarului Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Recea Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Repedea Radio Someș
Călător prin Ardeal -orașul Șomcuta Mare Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Budești Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Rozavlea Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Poienile de sub Munte Radio Someș
today22/02/2023
Generațiilor actuale, numele Ancăi Agemolu le-ar putea părea necunoscut și există o explicație logică pentru asta.
Totuși, ea a participat, în 1966, la a patra ediție a Festivalului de la Mamaia, unde a interpretat piesele „Te cheamă Dragostea” și „Gîndul meu”, iar în 1968, a participat la prima ediție a festivalului internațional Cerbul de Aur, de la Brașov.
Totuși, astăzi, aproape nimeni nu-și mai amintește numele ei.
Anca Agemolu avea o carieră strălucitoare în față.
S-a născut în 1944 și a absolvit Facultatea de Muzică din cadrul Institutului Pedagogic. A activat ca profesoară la o școală medie, ca mai apoi să se reorienteze spre muzică.
A atras atenția celor mai importanți compozitori datorită vocii sale plăcute, printre care Henry Mălineanu, Temistocle Popa, Radu Șerban, Ramon Tavernier, Nicolae Kirculescu sau George Grigoriu – se întâmpla în anii 1960.
După cum menționam anterior, în 1966 participa la a patra ediție a Festivalului de la Mamaia, iar în 1968, la prima ediție a festivalului internațional Cerbul de Aur, de la Brașov.
Nu a durat mult până când să ajungă să înregistreze pentru Radiodifuziunea Română, dar și la casa de discuri Electrecord.
A fost invitată în nenumărate emisiuni televizate și a susținut multe concerte în multe orașe din țara noastră.
Împreună cu Anda Călugareanu, Margareta Pâslaru și Pompilia Stoian, a lansat un disc al compozitorului Radu Serban. De menționat că Anda Călugăreanu îi era, la acea vreme, una dintre cele mai bune
Momentul deciziv al carierei sale se întâmpla în 1978. „Când știam că ne acompaniază orchestra condusă de Gerhard Romer aveam o liniște sufletească și toți artiștii erau în culmea fericirii, profesionalismul lui ne dădea o siguranță mare. Gerhard era genial, canta la saxofon și la pian. Am colaborat și mai târziu am avut o mica relație și o mică logodna cu el”, a avea să povestească, peste zeci de ani, artista, despre relația sa cu Gerhard Romer.
Aflată, împreună cu Anda Călugăreanu în turneu în Germania, cu scopul de a susține două spectacole de muzică ușoară la Hamburg și Stuttgart, avea să-l revadă pe fostul ei logodnic, Gerhard Romer, care era acompaniat de părinții sai, stabiliți de mulți ani în Germania. „La Stuttgart l-am văzut pe Țuțu, alături de familia lui. După 12 ani ne-am reîntâlnit și ne-am reîndrăgostit”.
Consinderând că dragostea învinge totul, Anca Agemolu s-a căsătorit, în sfârșit, cu Gerhard Romer la Munchen, drept pentru care a ales să rămână în Germania.
„M-am căsătorit și am rămas alături de iubirea vieții mele. Nu am fugit din Romania, nu am plecat din cauza situației politice, am plecat că am vrut o viață noua alături de soțul meu”, a mai spus, de asemenea, Anca Agemolu.
Decizia sa avea să ducă la persecutarea părinților acesteia, rămași în România. Ba mai mult, regimul comunist a făcut tot posibilul pentru ca Anca Agemolu să fie complet ștearsă din istoria muzicii ușoare românești.
„Părinții mei au suferit cel mai mult din cauza comuniștilor, a cel mai dureros pentru mine, lăsandu-mi un mare gol în suflet. Când tatăl meu s-a îmbolnăvit, nici măcar nu am putut participa la înmormântarea lui. Abia după aceea mama mea s-a mutat și ea în Germania”, mai spunea aceasta, în 2012, pentru publicația Cancan.
Așadar, dacă nu îți amintești de Anca Agemolu, acest lucru se întâmplă pentru că ea a fost considerată persona non grata de comuniști, astfel că orice urmă a existenței sale în muzica românească a fost îndepărtat.
Ulterior, după căderea comunismului, o serie de înregistrări ale acesteia au început să iasă „de la naftalină”, cum ar fi, spre exemplu, cea de mai jos, publicată de Arhiva TVR.
Written by: Petrica
Emisiune de promovare a valorilor tradiționale.
closeCopyright radio SOMES 2024