Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele
O oază de tradiție și inovație și-a deschis porțile în Parcul Etnografic din Cluj. A debutat festivalul ”Iarmaroc la Sat”, ce se desfășoară în perioada 17-19 mai.
Festivalul este un loc de întâlnire a comunității creative, dar și un veritabil promotor al sustenabilității și al unicității. Peste 50 de creatori sunt adunați la acest eveniment. De la bijuterii prețioase realizate din materiale reciclate, până la haine și accesorii unice, fiecare produs expus poartă amprenta unui meșteșug original.
Originale sunt și activitățile care completează Târgul de Creatori, pentru a oferi vizitatorilor Iarmaroc la Sat o experiență completă de festival: concerte de muzică acustică și pe vinil, expoziții de artă, echitație, proiecții de film în aer liber (cinema silențios), spectacole de cultură, felurite ateliere – atât pentru cei mari, cât și pentru copii, fun park pentru câini, dar și zone de mâncare și băutură pe alese.
Haine din cânepă importată din Ucraina, o băutură din miere de albine premiată la nivel mondial sau bijuterii făcute din componente de calculatoare și telefoane vechi reciclate, se numără printre atracțiile Târgului de Creatori.
Accentul este pus pe produse sustenabile și valoroase. Sunt promovați creatori și articole speciale, care nu se găsesc cu ușurință în altă parte. Prin diversitatea produselor și materialele folosite, Târgul de Creatori evidențiază nu doar talentul, ci și importanța protejării mediului înconjurător și nu numai.
„Ne diferențiem prin faptul că folosim cânepa ca material principal, pe care o producem chiar noi. Importăm fibra de cânepă din Ucraina și utilizăm tehnologii tradiționale rusești, echipamente din primele decenii ale anilor 1900, creând astfel design-uri proprii. Emblema firmei, cucul, simbolizeaza primăvara și renașterea, sugerând revitalizarea cânepei”, spune Ionuț Rus, fondatorul ”La Ionescu”. Potrivit acestuia, deși majoritatea clienților provin din străinătate, generația ”millennials” din România începe să arate un interes crescut pentru aceste produse unice.
Unicitate este cuvântul de bază și pentru ”Mied”, o băutură cu un caracter distinct și o istorie impresionantă. „Noi facem o băutură din miere de albine. În loc să fermentăm cerealele ca în cazul berii, utilizăm tehnologia de fermentare a mierii de albine. Este cea mai veche băutură din lume. Grecii o numeau ‘băutura zeilor’. Astăzi se numește ‘Mied’ și se remarcă de asemenea prin procentajul redus de alcool pe care îl are. Această băutură este populară în Etiopia și Polonia. Este un produs fără gluten și e băutura ideală pentru o întâlnire cu prietenii sau de stat la o vorbă,” a explicat Mihai Negoț-Catrinoiu, unul dintre producători. Iarmaroc la Sat devine astfel un etalon al prestigiului și tradiției, aducând în prim-plan produse autentice care celebrează diversitatea culturală și istorică.
Produsele naturale, sau din materiale reciclate, printre ”vedetele” Iarmarocului. Sun promovate și produsele hand-made și naturale.
„Produsele noastre sunt complet home-made, toate materialele folosite, precum ceara, fitilul și parfumurile, sunt alese de noi. Produsul finit este o gamă largă de lumânări realizate cu dragoste. Pentru noi, Iarmaroc este un festival de suflet și ne simțim conectați cu ambientul de aici. Ne remarcăm prin utilizarea unor ingrediente cât de natural posibile. Elementul unic este reprezentat de mirosul proeminent și persistent al lumânărilor,” a declarat Răzvan Lica, producătorul brandului de lumânări ”Micul Paris”.
Iarmaroc la Sat este deschis până duminică după amiaza.
Elena Vesa
Written by: Elena Vesa
Iarmaroc la Sat Muzeul Etnografic al Transilvaniei Parcul Etnografic Cluj-Napoca
Emisiune matinală prezentată Șerban Groza, Ioana Cifor, Cafeneaua deMentă și Neagoș Arian Orlando (Petrică Șomeșanu)
closeCopyright radio SOMES 2024