play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Rodna

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

General

MAIERU: Datina „Cununii grâului” este readusă în actualitate

today28/09/2023

Background
share close

Muzeul „Cuibul visurilor” Maieru vă invită începând de vineri, 29 septembrie 2023, la expoziţia de fotografie „Cununa grâului”. Manifestarea este organizată sub egida Consiliului Județean Bistrița–Năsăud, a Complexului Muzeal Bistrița–Năsăud. Expoziția va reuni tablouri pe pânză după vechi fotografii care s-au păstrat în arhiva muzeului. E completată de numeroase trofee sau premii, afişe, pliante, broşuri, embleme, fanioane, ghiduri şi texte ce au legătură cu datina „Cununii grâului”.

Obiceiul este păstrat de Ansamblul Folcloric „Cununa Maierului”. Înfiinţat în anul 1960 de regretatul profesor şi muzeograf Sever Ursa, ansamblul a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor. A câștigat numeroase trofee, atât în ţară, cât și în străinătate (Gannat în Franța, Zakopane în Polonia etc).
Datina „Cununii” invocă rodnicia pământului şi lauda culegătorilor spicelor de grâu. „Ieşitul plugului întâiu”, când se seamănă grâul de primăvară, este prima etapă. Lanţul se încheie cu cel al „Cununii”, cu care se rotunjeşte, de fapt, un ciclu. Se remarcă printr-o mare simplitate şi plasticitate, adevărat etalon lingvistic şi melodic al graiului local.

Datina se desfăşoară după un adevărat ritual păstrat de la străbunii de odinioară.

Un gospodar mai înstărit are mult grâu de secerat şi puţine braţe de muncă. Mai are şi un fecior de însurat. Invită fetele la claca secerişului. Fetele seceră grâul ţinând-o mereu într-un cântec şi în glume. Feciorii leagă snopii, fac jirezile şi clăile de snopi. La sfârşitul zilei şi la terminarea holdei, fetele împletesc o somptuoasă cunună din spice alese. Aceasta va fi purtată pe cap de cea mai frumoasă şi mai vrednică dintre ele. Fata cu cununa este drăguţa feciorului gazdei. Astfel, datina conţine şi un voalat prolog de logodnă.
Alaiul urmează fata de la holda secerată până la casa gazdei în ritmul unei suite de 3-4 melodii lungi de o răscolitoare frumuseţe. Feciorii care întâmpină alaiul la răspântii şi la porţi, o stropesc cu apă curată din cofe şi căni de lut. Este o gestică simbolică de întâmpinare care se face cu apă în loc de pâine şi sare…
Odată ajunşi la curtea gazdei, una dintre secerătoare rosteşte o lungă oraţie… un fel de descântec mai puţin încifrat, plină de savoare, cu invocaţii şi replici satirice, menite să stârnească voia bună. Gazda cu găzdoaia lui ies în întâmpinare cu plosca cu ţuică şi farfuria cu plăcintă. Au angajat şi ceteraşi.
Fata care poartă cununa o întrerupe cu alte strigături pe fata care rosteşte oraţia. Apoi sunt rostite câteva invective satirice la adresa gazdei şi a feciorului. Urmează momentul culminant: într-un gest solemn, ceremonios, feciorul ia, în sfârşit, cununa de pe capul alesei sale. O sărută, apoi ridică cununa spre cer şi i-o oferă gazdei care la rândul lui îşi face semnul crucii. Sărută şi el cununa şi o poartă în jurul grupului.
Urmează petrecerea binemeritată, după ce gazda porunceşte muzicanţilor să cânte, cinstindu-şi truditorii. Perechile, care au aşteptat cu nerăbdare acestă clipă, încing jocul, uitând de osteneala zilei. Două jocuri străvechi: „Roata” şi „Tropota” sunt obligatorii în repertoriu.
După joc, tinerii, fac primii paşi de plecare strigând semnificativ: „Rămâi gazdă sănătoasă / Cu pită albă pe masă / Şi la anul când vinim, / Tot aşa să vă găsim!”
„Cununa grâului” conţine o revelatoare sublimare a existenţei şi perenităţii noastre din îndepărtate vremi daco-romane. Ar fi locul aici să precizăm că dragostea dintre tineri, şi nu numai, e ca un liant de la un capăt la altul al ceremonialului. Atât versurile, replicile, cât şi gestica simbolică ne fac trimitere la tăria iubirii şi la frumuseţea omeniei.
Iar fotografiile, trofeele, afişele, pliantele, broşurile, emblemele, fanioanele, ghidurile şi textele din această expoziţie, toate având legătură cu datina „Cununii grâului”, amintesc, de moştenirea unei datini străvechi de o adânca frumuseţe, ce a fost cândva pe aceste meleaguri.
Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul „Cuibul visurilor” Maieru în perioada 29 septembrie – 20 noiembrie 2023.

Written by: Carmen Iancu