play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - orașul Dragomirești Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Aluniș Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Așchileul Mare Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal -comuna Gilău Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - municipiul Câmpia Turzii Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - comuna Valea Ierii Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - comuna Monor Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - Municipiul Alba Iulia Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - județul Alba Radio Someș

  • cover play_arrow

    Călător prin Ardeal - Comuna Zagra Radio Someș

General

Martha Bibescu, prințesa cu mulți amanți: povestea celei mai frumoase aristocrate române de la începutul secolului XX

today02/04/2023

Background
share close

Martha Bibescu (sau Marthe Bibesco) s-a născut la 28 ianuarie 1886, la București și a fost o romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română și franceză. A fost una dintre cele mai frumoase și cunoscute românce ale începutului de secol XX.
Martha s-a distins prin întreaga ei operă ca o prezență de o mare noblețe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovari, ministru al României la Paris și ministru de Externe, și a Smarandei (Emma) Mavrocordat. Datorită şarmului său irezistibil, descendenţei aristocratice şi talentului artistic, a fost admirată de contemporani.
A fost soția prințului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles și care avea să devină președintele Federației Aeronautice Internaționale. Astfel, Martha Bibescu a devenit prințesă. De asemenea, a fost una din primele femei-mason ale României.

La doar doi ani de la căsătorie, privirile Marthei, dezamăgită de eşecul începutului de căsnicie, se îndreaptă către Emanuel Bibescu, vărul princiarului ei soţ. Pasionat de istoria artei şi de vechile catedrale ale Franţei, exemplar masculin construit ireproşabil, prieten al lui Marcel Proust, Emanuel Bibescu respinge amorul pasionat al tinerei verişoare. Ea îi scrie rânduri aprinse, Emanuel îi impune să fie „cuminţi”. A fost a doua mare dezamăgire a prințesei aristocrate.

Martha Bibescu dorea întotdeauna să se afișeze în „lumea bună”
Martha a făcut parte din una dintre cele mai vechi și mai ilustre familii românești. Mama ei, Smaranda Mavrocordat, aparținea ramurii moldovene a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatăl scriitoarei, Ion N. Lahovari, a fost ambasador al României la Paris, ministru de externe și președinte al Senatului. Așadar, frumoasa Martha avea origini aristocrate.

Martha Bibescu era o apariție încântătoare, așa că mulți bărbați au curtat-o. A avut mulți amanți la viața ei, din aceeași lume artistocratică. Martha era extrem de mondenă și mereu se etala în public. Se spune că a avut relații cu kronprinzul german, cu regele Ferdinand, cu regele Spaniei Alfons al XIII-lea.
De departe, cea mai cunoscută aventură a prințesei a fost cu Cristopher Birdwood Thomson, colonel și atașat militar al Marii Britanii la București. L-a întâlnit pe acesta la un concert în Cotroceni, cu puțin timp înaintea declanșării Primului Război Mondial.

A fost o bună cunoscătoare a exigenţelor protipendadei bucureştene și nu s-a sfiit să ia decizii îndrăzneţe în momente sensibile ale istoriei româneşti. Astfel, în timpul ocupaţiei germane, a ales să rămână în Capitală, având în îngrijire un spital, putând să cunoască în amănunt evoluţiile războiului.
Informaţiile furnizate de ea Curţii de la Iaşi au fost extrem de folositoare regelui şi guvernului de uniune naţională, însă i-au atras nu de puţine ori ostilitatea administraţiei de ocupaţie. Martha Bibescu a lăsat pagini memorabile despre retragerea trupelor germane din Bucureşti. Perioada interbelică a obligat la noi provocări vechea elită aristocratică românească. A căutat să-şi păstreze locul în viaţa publică românească, dar să se şi adapteze noii societăţi franceze.

Martha a fost o romancieră și poetă, iar printre scrierile sale se numără romanul Papagalul verde (1924), biografiile istorice O dragoste tandră a lui Napoleon: Maria Walewska (1936) şi Alexandru Asiaticul (1912), paginile de memorialistică din La bal cu Marcel Proust (1928) şi Povestea unei prietenii: corespondenţa mea cu abatele Mugnier (1951, 1955, 1957).
Se stinge din viață la 28 noiembrie 1973, la Paris. În porțiunea de nord-est a cimitirului Père-Lachaise din Paris se găsește cavoul familiei Bibescu, în care este înmormântată Martha Bibescu, precum și Ana, contesă de Noailles.

Written by: Somes Radio


0%