Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele
Dacă mărțișorul îl mai regăsim și la alte popoare, ttradiţia “babelor” este ținută doar la romîni. Mitul Babei Dochia este cel mai vechi din cultura românească. Baba Dochia şi-ar fi luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de biserică pe 1 martie.
Baba Dochia avea un fiu, Dragobete, care i-a dus acasă noră împotriva voinței ei.
Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele.
I-a spus să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă.
Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră.
De supărare că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, fata a început să plângă.
Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lăna cu ea.
Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit.
Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea fata s-acîntors acasă.
Baba Dochia și-a văzut nora cu o floare în mână și a fost convinsă că a venit primăvara.
Apoi a decis să urce cu oile la munte. Baba Dochia și-a pus nouă cojoace de lână.
Zilele lui martie se încălzeau una după alta.
Văzând acestea, baba a început să se dezbrace pe rând de cojoace.
Au trecut cele nouă zile, iar când baba nu mai avea niciun cojoc, un frig năpraznic s-a pornit.
Dumnezeu a transformat-o atunci în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire.
Se spune că aşa cum va fi vremea în ziua pe care ţi-ai ales-o, aşa este şi firea persoanei în cauză sau aşa va fi şi următorul an.
Dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceşte, acel om este voios şi bun la suflet sau îi va merge bine tot anul următor. Dacă cerul este înnorat, atunci acela este un om ursuz, supărăcios și rău la suflet.
Dacă ninge sau plouă în acea zi omul va avea un an plin de bogăţie.
În perioada 1-9 martie, Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a „muri spre renaştere”. Aspectul instabil al vremii din această perioadă ar fi cauzat de caracterul capricios al Babei Dochia.
Fetele își leagă norocul în dragoste de ziua pe care și-o aleg și de aspectul acesteia, mai caldă și însorită, mai friguroasă și întunecată. În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează „Babele” pentru a nu atrage asupra lor mânia și blestemele Babei Dochia.
Și astăzi, în anumite zone ale țării, datina spune că mamele trebuie să prindă la mâna copilului sau la gât o monedă de argint. Copilul care va purta acest mărțișor va fi precum argintul: curat și sănătos, fiind totodată ferit de friguri.
Written by: Petrica
Baba Dochia avea un fiu Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele Dragobete împreună cu turma sa de oi inclusiv aceste ”Babe” Luna Martie vine la pachet cu o serie de tradiții pentru a „muri spre renaştere”. Aspectul instabil al vremii din această perioadă ar fi cauzat de caracterul capricios al Babei Dochia.
Copyright radio SOMES 2024