Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal - Borsec - jud. Harghita
Calator prin Ardeal - Manastirea Prislop - jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Manastirea Prislop - jud. Hunedoara
Calator prin Ardeal - COLUMNA 7 - Moldova 1
Calator prin Ardeal - COLUMNA 6 - Tara Romaneasca 1
Calator prin Ardeal - COLUMNA 5 - Mongolii
Calator prin Ardeal - COLUMNA 4 - Statele medievale romanesti in general
Calator prin Ardeal - COLUMNA 3 - Formarea si crestinarea romanilor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 2 - Continuitatea si Popoarele migratoare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 1 - Dacii si Romanii
Calator prin Ardeal - Manastirea Tihuta - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin Ardeal - Manastirea Stramba - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin Ardeal - Manastirea Salva - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin ardeal- Manastirea Rebra Parva - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin ardeal - Manastirea Nuseni - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin Ardeal - Manastirea Izbuc - jud. Bihor
Calator prin ardeal - Manastirea Bichigiu - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin Ardeal Comuna Vultureni Jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Orasul Cavnic Jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Satulung jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Huedin jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Sighetu Marmatiei
Calator prin Ardeal - Negresti Oas jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Ciucea jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Negreni jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Camar jud. Salaj
Calator prin Ardeal - Comuna Sanmartin Bihor
Calator prin Ardeal - Jibou Jud. Salaj
Calator prin Ardeal - Comuna Cernesti Maramures
Călător prin Ardeal - Ardusat-județul Maramureș
Dacă mărțișorul îl mai regăsim și la alte popoare, ttradiţia “babelor” este ținută doar la romîni. Mitul Babei Dochia este cel mai vechi din cultura românească. Baba Dochia şi-ar fi luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de biserică pe 1 martie.
Baba Dochia avea un fiu, Dragobete, care i-a dus acasă noră împotriva voinței ei.
Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele.
I-a spus să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă.
Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră.
De supărare că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, fata a început să plângă.
Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lăna cu ea.
Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit.
Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea fata s-acîntors acasă.
Baba Dochia și-a văzut nora cu o floare în mână și a fost convinsă că a venit primăvara.
Apoi a decis să urce cu oile la munte. Baba Dochia și-a pus nouă cojoace de lână.
Zilele lui martie se încălzeau una după alta.
Văzând acestea, baba a început să se dezbrace pe rând de cojoace.
Au trecut cele nouă zile, iar când baba nu mai avea niciun cojoc, un frig năpraznic s-a pornit.
Dumnezeu a transformat-o atunci în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire.
Se spune că aşa cum va fi vremea în ziua pe care ţi-ai ales-o, aşa este şi firea persoanei în cauză sau aşa va fi şi următorul an.
Dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceşte, acel om este voios şi bun la suflet sau îi va merge bine tot anul următor. Dacă cerul este înnorat, atunci acela este un om ursuz, supărăcios și rău la suflet.
Dacă ninge sau plouă în acea zi omul va avea un an plin de bogăţie.
În perioada 1-9 martie, Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a „muri spre renaştere”. Aspectul instabil al vremii din această perioadă ar fi cauzat de caracterul capricios al Babei Dochia.
Fetele își leagă norocul în dragoste de ziua pe care și-o aleg și de aspectul acesteia, mai caldă și însorită, mai friguroasă și întunecată. În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează „Babele” pentru a nu atrage asupra lor mânia și blestemele Babei Dochia.
Și astăzi, în anumite zone ale țării, datina spune că mamele trebuie să prindă la mâna copilului sau la gât o monedă de argint. Copilul care va purta acest mărțișor va fi precum argintul: curat și sănătos, fiind totodată ferit de friguri.
Written by: Petrica
Baba Dochia avea un fiu Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele Dragobete împreună cu turma sa de oi inclusiv aceste ”Babe” Luna Martie vine la pachet cu o serie de tradiții pentru a „muri spre renaştere”. Aspectul instabil al vremii din această perioadă ar fi cauzat de caracterul capricios al Babei Dochia.
Copyright radio SOMES 2024