Ministerul Justiției declanșează procedura de numire a noului Procuror General și a șefilor DNA și DIICOT. Calendar complet și mize politice majore!

Ministerul Justiției a anunțat joi, 8 ianuarie, declanșarea oficială a procedurilor de selecție pentru numirea noului Procuror General al României, precum și a conducerii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), într-un moment considerat esențial pentru viitorul sistemului judiciar din România.

Procesul de selecție se va desfășura pe parcursul a aproape două luni, între 8 ianuarie și 2 martie, perioadă în care vor fi analizate candidaturile, vor avea loc interviurile și vor fi formulate propunerile finale către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Calendarul oficial al selecției.

Potrivit Ministerului Justiției, procedura va urma următorul calendar:

• 8 ianuarie – 2 martie: depunerea și evaluarea candidaturilor;

• 16 februarie: publicarea listei candidaților eligibili;

• 23 – 26 februarie: desfășurarea interviurilor;

• 2 martie: anunțarea rezultatelor finale.

În aceeași zi, Ministerul Justiției va transmite către CSM propunerile motivate pentru funcțiile de conducere din cadrul parchetelor, urmând ca instituția să emită avizul consultativ, conform procedurii legale.

Rolul președintelui și negocierile politice.

După parcurgerea etapelor administrative, președintele României, Nicușor Dan, va avea un rol decisiv în procesul de numire, acesta fiind cel care semnează decretele de numire în funcție.

Surse politice indică faptul că președintele Nicușor Dan urmează să negocieze cu Partidul Social Democrat (PSD) numirile la conducerea parchetelor, dar și pe cele din zona serviciilor de informații, într-un context politic complex.

Conform acelorași surse, PSD deține un rol decisiv în această ecuație, având:

• controlul Ministerului Justiției;

• majoritatea parlamentară, care influențează echilibrul de putere instituțional.

Context sensibil: „Justiția capturată” și presiunea publică.

Declanșarea procedurii are loc la aproximativ o lună după consultările de la Palatul Cotroceni, inițiate de președintele Nicușor Dan, în urma difuzării documentarului Recorder privind „justiția capturată”, care a generat reacții ample în spațiul public și în rândul magistraților.

În urma acestor consultări, șeful statului a transmis un mesaj ferm către sistemul judiciar, încurajând magistrații să semnaleze disfuncționalitățile din sistem și să se implice activ în competițiile pentru funcțiile de conducere, ca formă de responsabilizare și reformă internă.

Mandate pe final și posibilitatea reînnoirii.

Mandatele actualilor șefi ai parchetelor expiră la data de 30 martie, însă legislația în vigoare permite reînnoirea acestora, ceea ce înseamnă că actualii titulari pot candida pentru un nou mandat, dacă îndeplinesc condițiile legale.

Această posibilitate adaugă un plus de competiție și de tensiune în procesul de selecție, în condițiile în care numirile sunt atent urmărite atât de mediul politic, cât și de societatea civilă și partenerii externi ai României.

Referendum pentru magistrați, pregătit de președinte.

Tot în cursul acestei luni, președintele Nicușor Dan pregătește un referendum destinat exclusiv magistraților, un demers fără precedent, prin care aceștia vor fi consultați cu privire la modul în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile.

Întrebarea centrală a referendumului vizează dacă CSM acționează sau nu în interes public, inițiativa fiind prezentată ca un instrument de evaluare internă și de recâștigare a încrederii în sistemul judiciar.

Mize majore pentru justiția română.

Numirile la conducerea Ministerului Public, DNA și DIICOT sunt considerate esențiale pentru funcționarea statului de drept, având impact direct asupra:

• luptei anticorupție;

• combaterii criminalității organizate;

• independenței justiției;

• credibilității României în plan intern și internațional.

Procedura aflată în desfășurare este, astfel, una dintre cele mai importante decizii instituționale ale anului, într-un climat politic și social marcat de presiuni, așteptări ridicate și dezbateri intense privind reforma justiției.