play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Rodna

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

General

Strălucirea Tradițiilor Pascale din Transilvania: Bucurie și Generozitate în Comunitate

today04/05/2024

Background
share close

Tradițiile de Paște din Transilvania sunt pline de farmec și semnificație. O parte esențială a acestor sărbători este pregătirea coșurilor cu bucate tradiționale pentru masa de Paște. Familia se adună pentru a vopsi ouăle în culori vibrante, folosind tehnici transmise din generație în generație.

Ouăle vopsite cu coji de ceapă – Decorul minunat de la Masa de Paște

Cea mai răspândită tehnică de vopsire a ouălor utilizează ca bază pentru a obține culoarea doar coji de ceapă,  oțet,  sare și apă. Pentru a obține modele interesante, gospodinele utilizează frunze de diferite forme și mărimi, pe care le așează cu grijă pe ouă,  după care le introduc în fâșii de ciorap și le leagă pentru a fixa frunzele. Pregătite în acest fel, ouăle se introduc la fiert în lichidul colorat.

Coșurile cu bucate sfințite

În dimineața de Paște, oamenii merg la biserică purtând coșuri împodobite cu iarbă verde sau flori, în care sunt așezate ouăle vopsite, cozonacul, pasca, drobul de miel și alte bucate alese cu grijă. Acolo, preoții sfințesc hrana într-un moment solemn, marcând Învierea lui Iisus Hristos.

Masa de Paște este o festivitate bogată, cu preparate tradiționale precum drob, cozonac, pasca și fripturi alese. Nu lipsesc ouăle roșii, care simbolizează sângele lui Hristos, și care sunt folosite în diverse jocuri și tradiții de-a lungul zilei.

O altă tradiție interesantă este cea a ciocnirii ouălor, în care cei prezenți lovesc ouăle unul de celălalt, după un ritual străvechi, spunând: „Hristos a Înviat!” și așteptând firescul ” Adevărat a Înviat!”, de la cel cu care ciocnesc. Demult, acest obicei se desfășura în curtea bisericii din sat, după Sfânta Liturghie din ziua de Paște.

Există și o parte amuzantă.  Privit ca un joc, obiceiul creează de cele mai multe ori un fel de competiție la Masa de Paște, câștigătorul fiind cel al cărui ou rezistă și nu se sparge. Câștigătorul, se spune, va avea noroc și sănătate în anul următor.

Copiii duc vestea Învierii din casă în casă și primesc în schimb câte un ou vopsit.

Obiceiul copiilor de a merge din casă în casă pentru a duce vestea Învierii Mântuitorului și a primi în schimb un ou vopsit este o tradiție frumoasă și plină de semnificație în Transilvania și în alte zone din România. Această practică simbolică reflectă bucuria și entuziasmul copiilor de a împărtăși vestea Învierii, iar oul vopsit oferit în schimb este un simbol al renovării și al vieții noi aduse de sărbătoarea de Paște.

 

Acest obicei este și o modalitate prin care comunitatea se unește și se întărește în spiritul sărbătorii, iar primirea oului vopsit de către copii este un gest de generozitate și bunăvoință din partea familiilor din acele case.

 

Prin intermediul acestei tradiții, se transmite de la o generație la alta respectul pentru valorile religioase și culturale asociate cu Paștele, și în același timp se întreține o atmosferă de comuniune și bucurie în comunitate.

Udatul fetelor din a doua zi de Paști

Tradiția udatului fetelor în a doua zi de Paști este un obicei autentic și specific zonei Transilvaniei, care are loc în special în mediul rural. În această zi, băieții și tinerii din sat merg în grupuri în casele fetelor necăsătorite pentru a le ura sănătate, belșug și noroc în noul an. Urătorii poartă costume tradiționale, iar odată ajunși în casele fetelor recită versuri pline de umor sau satiră.

Obiceiul are rădăcini vechi și se crede că urările aduse de tineri aduc bunăstare și protecție împotriva farmecelor și a relelor. Fetele oferă în schimb ouă vopsite, cozonaci sau alte bunătăți, iar întreaga activitate este însoțită de distracție și bucurie în comunitate.

Acest obicei este o modalitate de a marca sosirea primăverii și de a celebra viața și fertilitatea. De asemenea, este considerat un prilej de socializare și consolidare a relațiilor comunitare. Tradiția „udatului fetelor” reflectă bogăția culturală și diversitatea tradițiilor din Transilvania, oferind o privire autentică în viața și obiceiurile locuitorilor din această frumoasă regiune a României.

Paștele din Transilvania este o sărbătoare cu o semnificație profundă religioasă și culturală, aducând împreună comunitățile într-o atmosferă de bucurie, recunoștință și solidaritate.

 

Written by: Carmen Iancu