play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Rodna

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare

  • play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

General

STUDIU: stresul la locul de muncă este principala preocupare a peste jumătate dintre angajații din întreaga lume

today20/06/2024

Background
share close

Stresul la locul de muncă este principala preocupare a peste jumătate dintre angajații din întreaga lume. Este urmat de schimbările generate de avansul tehnologic. Găsirea unor noi moduri de conlucrare între om și tehnologie este o provocare pentru majoritatea organizațiilor. Departamentele de resurse umane ar trebui să treacă de la un rol operațional la o abordare interdepartamentală. Acestea sunt principalele concluzii ale celui mai recent studiu efectuat de Global Human Capital Trends.

Creșterea nivelului de stres la locul de muncă este principala preocupare a peste jumătate dintre angajații din întreaga lume – 54%.

Persoanele care au participat la studiu, au pus pe locul al doilea avansul tehnologic.

Un sfert dintre angajații participanți la studiu sunt îngrijorați de schimbările semnificative pe care le aduc transformările tehnologice. Ei spun că nevoia de a deprinde noi abilități și de a crea noi locuri de muncă sunt motive stresante.

Noua capacitate a angajatorilor de a le monitoriza digital munca fără consimțământul lor – 22%.

Lipsa conexiunii și a sentimentului de apartenență cauzată de munca la distanță sau în format hibrid – 20%.
Studiul introduce conceptul de sustenabilitate umană. Acesta se referă la eforturile angajatorilor de a crea un mediu durabil din punctul de vedere al capitalului uman.  Acest mediu poate susține dezvoltarea întregii forțe de muncă și care se concentrează pe sănătate, pe bunăstare și pe sentimentul de apartenență.

Majoritatea respondenților sunt de acord că sustenabilitatea umană este importantă  – 76%. Mai puțin de jumătate dintre aceștia -46% iau măsuri concrete în acest sens și doar 10% abordează cu succes subiectul.

Studiul relevă și o diferență de percepție asupra temei sustenabilității umane la diferite niveluri ierarhice din cadrul organizațiilor. Nouă din zece membri ai echipelor de conducere – 89% spun că organizația lor avansează în această direcție. Doar patru din zece angajați fără funcții de conducere-41% spun același lucru.
„Pentru ca organizațiile să treacă de la faza pasivă, în care știu cum să facă ceva, la faza activă, în care chiar iau măsuri concrete, acestea au nevoie de un plan complet, integrat într-o strategie axată pe amplificarea performanței umane prin combinarea obiectivelor legate de angajați cu cele legate de business.

„Pentru ca angajații să-și îmbunătățească performanțele, este nevoie ca liderii să demoleze «silozurile» în care încă se lucrează uneori și să adapteze structurile tradiționale la exigențele zilelor noastre. Pentru ca relațiile de muncă să fie fundamentate pe încredere, angajatorii trebuie să pună accent în continuare pe atributele umane și să le valorizeze cu adevărat, și să valorifice tehnologiile și noile surse de date la nivel optim”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România.

Avansul tehnologic creează potențialul pentru noi moduri de lucru care pot amplifica performanța umană. Pentru ca organizațiile să testeze aceste noi modalități fără a pune în pericol rezultatele de business, este necesar ca acestea să implementeze așa-numitele „locuri de joacă digitale”.

Abordarea  presupune o selecție a tehnologiilor și o democratizare a oportunităților de a le utiliza, susține studiul.

Majoritatea organizațiilor recunosc importanța acestei mentalități (65%), dar doar 41% fac ceva în acest sens și puține fac suficient pentru a înregistra un progres semnificativ (10%).
Pe măsură ce inteligența artificială avansează, organizațiile ar putea întâmpina dificultăți în încercarea de a găsi noi moduri de colaborare între oameni și tehnologie, arată studiul. Deși 73% dintre respondenți spun că este important ca utilizarea inovației tehnologice să fie îndeaproape completată de imaginația oamenilor, doar una din zece companii (9%) face progrese în mod semnificativ în această direcție. Organizațiile care rezolvă chestiunea deficitului de imaginație au aproape de două ori mai multe șanse să atingă rezultatele de business dorite (1,8x) și pe cele legate de capitalul uman (1,9x).
Cum domeniul capitalului uman este considerat fără granițe (boundaryless), căci munca nu mai este definită de locurile de muncă, mulți angajați nu mai sunt „tradiționali”, iar locul de muncă nu mai reprezintă un loc specific, departamentul de resurse umane nu mai poate fi singurul responsabil pentru toate nevoile care derivă din acest context, conform studiului. Prin urmare, diviziile care gestionează agenda de resurse umane ar trebui să treacă de la funcția operațională către o abordare interdepartamentală. În prezent, 20% dintre membrii echipelor de conducere sunt ferm convinși că departamentul de resurse umane îmbunătățește performanța angajaților, în timp ce doar 10% dintre angajații fără funcții de conducere cred cu tărie că acesta îndeplinește nevoile și preferințele lor unice. Cu toate acestea, echipele de resurse umane fac progrese în procesul de transformare, peste o treime (35%) dintre respondenți declarând că acestea și-a extins sfera de acțiune în ultimii trei ani în cadrul organizațiilor, iar aproape o treime (27%) dintre membrii echipelor de conducere sunt ferm convinși că acestea s-au integrat mai bine cu alte departamente.
Raportul Deloitte 2024 Global Human Capital Trends a fost efectuat în rândul a 14.000 de lideri de business și de resurse umane din diferite industrii și sectoare din 95 de țări, inclusiv România. În plus față de raportul global, Deloitte a realizat studii în rândul angajaților și al membrilor echipelor de conducere executivă, pentru a prezenta și perspectiva lor și a evidenția discrepanțele dintre percepțiile liderilor și cele ale angajaților.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 457.000 de profesioniști la nivel mondial.
Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 3.400 de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

Written by: Petrica