play_arrow

keyboard_arrow_right

Listeners:

Top listeners:

skip_previous skip_next
00:00 00:00
playlist_play chevron_left
volume_up
Go to album
  • cover play_arrow

    radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 9 - Epoca feudala si venirea turcilor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - satul Odoreu - judetul Satu Mare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Oasa - judetul Alba

  • cover play_arrow

    Calator Prin Ardeal - Manastirea Schitul Straja - judetul Hunedoara

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Schimbarea la Fata - judetul Cluj

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Sfintei Cruci Oradea - judetul Bihor

  • cover play_arrow

    Calator prin ardeal - Manastirea Ramet - jud. Alba

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Borsec - jud. Harghita

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Prislop - jud. Maramures

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - Manastirea Prislop - jud. Hunedoara

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 7 - Moldova 1

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 6 - Tara Romaneasca 1

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 5 - Mongolii

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 4 - Statele medievale romanesti in general

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 3 - Formarea si crestinarea romanilor

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 2 - Continuitatea si Popoarele migratoare

  • cover play_arrow

    Calator prin Ardeal - COLUMNA 1 - Dacii si Romanii

Artă și Cultură

Tradițiile culinare ale românilor în perioada sărbătorilor Crăciunului și Anului nou.

today25/12/2024

Background
share close

„Cert lucru este că tradiția impune ca la sărbători să se mănânce mult, mai mult ca de obicei. De aceea vedem, cu câteva zile înainte de sărbătorile Crăciunului și Anului nou, toate vitrinele magazinelor de comestibile încărcate cu tot felul de bunătăți; oamenii ieșind din prăvălii cu brațele încărcate de pachete, iar în toate casele bucătăria considerată ca piesa cea mai de valoare. Fiecare gospodină e mândră să-și arate știința în prepararea mâncărilor tradiționale, căci nu e suficient ca masa să fie foarte copioasă, dar trebuie să conțină anumite feluri consacrate zilei prăznuite. Astfel, își poate închipui cineva o masă de Crăciun fără sarmale, fără caltaboși, fără cârnați de porc, fără curcan fript? Și prepararea caltaboșilor și a cârnaților cere o artă întreagă, care se perpetuează din mamă în fiică și care face mândria adevăratelor gospodine. Dar cozonacii? Faima Moldovencelor ca gospodine e mare, grație cozonacilor ce știu să facă, înalți de par adevărate monumente, afânați ca puful și rupându-se în fâșii ca de mătase. Și apoi baclavalele, saraliile, cataifurile ce ies din mâinile gospodinelor noastre!”, scria revista „Ilustrațiunea Română”, conform Institutului de Studii Sud-Est Europene.

Încă din timpul postului, pe care unii îl țineau cu sfințenie, iar alții mai puțin, fiecare familie începea pregătirile pentru întâmpinarea marii sărbători, muncind din greu pentru a face curățenia generală a casei (fapt consemnat și de călătorii străini veniți la noi, exemplu fiind Paul Morand), pentru ca apoi să urmeze îndeletniciri mai plăcute, precum înnoirea hainelor și prepararea mesei de sărbătoare.

Un rol important în pregătirea mesei de Crăciun îl aveau băcăniile de odinioară de unde bucureșteni mai cu stare cumpărau carne, mezeluri, icre, măsline, vinuri fine, fructe exotice și câte și mai câte alte bunătăți. În general, însă, oamenii își preparau mâncărurile tradiționale în casă. Gospodinele înfășurau sarmalele, umpleau caltaboșii, tocau și condimentau cârnații și nu uitau nici de „fiertul șuncilor și al limbilor afumate”. Dulciurile erau și ele la mare cinste. Făcute cu trudă, dar și cu multă bucurie, cozonacii, plăcintele, baclavalele și sarailiile care urmau să împodobească masa de sărbătoare erau scoase aburinde și răspândind o aromă amețitoare din cuptoarele încinse.

Written by: Ogâgău Gabriel

Similar posts

0%