Listeners:

Top listeners:

00:00 00:00

Go to album

radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal Com Grosii Tiblesului jud Maramures
Calator prin Ardeal Com. Sanpaul jud. Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Rodna
Calator prin Ardeal Comuna Luna jud Cluj
Calator prin Ardeal Orasul Viseu de Sus jud. Maramures
Calator prin Ardeal Targu Lapus judetul Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Suatu judetul Cluj
Calator prin Ardeal Comuna Sisesti jud. Maramures
Calator prin Ardeal Comuna Moftin jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Mediesu Aurit jud Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 27 - Regulamentul Organic Revolutia de la 1848 si Avram Iancu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 26 - Principatele dupa Tudor Vladimirescu si modernizarea lor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 25 - Tudor Vladimirescu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 24 - Epoca Fanariota 2 Bucovina
Calator prin Ardeal - COLUMNA 23 - Epoca Fanariota 1
Calator prin Ardeal - Comuna Aghiresu judetul Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Doba judetul Satu Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 22 - Moldova 4 - Dimitrie Cantemir
Calator prin Ardeal - COLUMNA 21 - Tara Romaneasca 4 - Ultimii Domni pamanteni si Constantin Brancoveanu
Calator prin Ardeal - COLUMNA 20 - Influentele culturale in Tarile Romane
Calator prin Ardeal - COLUMNA 19 - Tarile Romane in sec. 17-18
Calator prin Ardeal - COLUMNA 18 - Transilvania 3 - dupa Mihai Viteazul si Scoala Ardeleana
Calator prin Ardeal - COLUMNA 17 - Tarile Romane si Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal COLUMNA 16 - Transilvania 2 Situatia in sec 16 pana la Mihai Viteazul
Calator prin Ardeal - COLUMNA 15 - Tara Romaneasca 3 - Neagoe Basarab si Petru Cercel
Calator prin Ardeal - COLUMNA 14 - Matei Corvin si Vlad Tepes
Calator prin Ardeal - COLUMNA 13 - Moldova 3, Moldova dupa Stefan cel Mare si Petru Rares
Calator prin Ardeal - COLUMNA 12 - Moldova 2, Alexandru Cel Bun si Stefan Cel Mare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 11 - Tara Romaneasca 2 si Mircea Cel Batran
Calator prin Ardeal - COLUMNA 10 - Clasele inferioare, armata si orasele

Subscrie Acum La mailinglist-ul radio SOMEȘ

Artă și Cultură

Tradițiile culinare ale românilor în perioada sărbătorilor Crăciunului și Anului nou.

25/12/2024

„Cert lucru este că tradiția impune ca la sărbători să se mănânce mult, mai mult ca de obicei. De aceea vedem, cu câteva zile înainte de sărbătorile Crăciunului și Anului nou, toate vitrinele magazinelor de comestibile încărcate cu tot felul de bunătăți; oamenii ieșind din prăvălii cu brațele încărcate de pachete, iar în toate casele bucătăria considerată ca piesa cea mai de valoare. Fiecare gospodină e mândră să-și arate știința în prepararea mâncărilor tradiționale, căci nu e suficient ca masa să fie foarte copioasă, dar trebuie să conțină anumite feluri consacrate zilei prăznuite. Astfel, își poate închipui cineva o masă de Crăciun fără sarmale, fără caltaboși, fără cârnați de porc, fără curcan fript? Și prepararea caltaboșilor și a cârnaților cere o artă întreagă, care se perpetuează din mamă în fiică și care face mândria adevăratelor gospodine. Dar cozonacii? Faima Moldovencelor ca gospodine e mare, grație cozonacilor ce știu să facă, înalți de par adevărate monumente, afânați ca puful și rupându-se în fâșii ca de mătase. Și apoi baclavalele, saraliile, cataifurile ce ies din mâinile gospodinelor noastre!”, scria revista „Ilustrațiunea Română”, conform Institutului de Studii Sud-Est Europene.

Încă din timpul postului, pe care unii îl țineau cu sfințenie, iar alții mai puțin, fiecare familie începea pregătirile pentru întâmpinarea marii sărbători, muncind din greu pentru a face curățenia generală a casei (fapt consemnat și de călătorii străini veniți la noi, exemplu fiind Paul Morand), pentru ca apoi să urmeze îndeletniciri mai plăcute, precum înnoirea hainelor și prepararea mesei de sărbătoare.

Un rol important în pregătirea mesei de Crăciun îl aveau băcăniile de odinioară de unde bucureșteni mai cu stare cumpărau carne, mezeluri, icre, măsline, vinuri fine, fructe exotice și câte și mai câte alte bunătăți. În general, însă, oamenii își preparau mâncărurile tradiționale în casă. Gospodinele înfășurau sarmalele, umpleau caltaboșii, tocau și condimentau cârnații și nu uitau nici de „fiertul șuncilor și al limbilor afumate”. Dulciurile erau și ele la mare cinste. Făcute cu trudă, dar și cu multă bucurie, cozonacii, plăcintele, baclavalele și sarailiile care urmau să împodobească masa de sărbătoare erau scoase aburinde și răspândind o aromă amețitoare din cuptoarele încinse.

Written by: Ogâgău Gabriel

masa de craciun romania