Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal - Orasul Cavnic Jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Satulung jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Huedin jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Sighetu Marmatiei
Calator prin Ardeal - Negresti Oas jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Ciucea jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Negreni jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Camar jud. Salaj
Calator prin Ardeal - Comuna Sanmartin Bihor
Calator prin Ardeal - Jibou Jud. Salaj
Calator prin Ardeal - Comuna Cernesti Maramures
Călător prin Ardeal - Ardusat-județul Maramureș
Călător prin Ardeal - Certeze-județul Satu-Mare
Călător prin Ardeal-comuna Mireșu Mare-județul Maramureș
Călător prin Ardeal-comuna Letca- județul Sălaj
Călător prin Ardeal - comuna Dumbrăvița - Maramureș
Călător prin Ardeal-comuna Rona de Jos-Maramureș
Călător prin Ardeal-comuna Bistra - Maramureș
Călător prin Ardeal -comuna Săcălășeni Radio Someș
Calator prin Ardeal - Baia Mare
Călător prin Ardeal -județul Cluj Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Năpradea Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Valea Chioarului Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Remetea Chioarului Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Recea Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Repedea Radio Someș
Călător prin Ardeal -orașul Șomcuta Mare Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Budești Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Rozavlea Radio Someș
Călător prin Ardeal -comuna Poienile de sub Munte Radio Someș
today06/04/2023
Adevăratul debut are loc pe 20 februarie 1938 când, acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, susține la Radio România un program de muzică populară, în emisiunea „Ora satului”. Atunci, talentul Mariei Tănase este remarcat și de marele public care o va îndrăgi pentru totdeauna.
Peste ani, Maria Tănase avea să rememoreze ziua de 20 februarie 1938.
„Când am debutat la postul de Radio București, la «Ora satului», am intrat în studio cu răsuflarea tăiată de emoție. Am cântat cântece țărănești, cântece pe care mi le culegeam singură sau le știam de copil. Taraful având primaș pe Ion Matache, cu oamenii lui talentați, un cobzar, un contrabasist, doi braciști și un țambalist m-au acompaniat cu mult pitoresc și culoare”. (Arhiva Maria Tănase, Craiova, pagină manuscris, publicată în Maria Roşca, Maria Tănase, București, Editura Muzicală, 1988).
„Pasărea măiastră” a muzicii românești
De aici, începe impresionanta carieră a Mariei Tănase, cea care a fost supranumită „Pasărea măiastră” a muzicii românești.
Repertoriul său, extrem de vast, a cuprins peste 500 de cântece din toate regiunile României, de la doine, orații de nuntă, cântece de leagăn și de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), la cântece de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice și bocete, printre preferatele ei aflându-se: “Trenule, mașină mica”, “Foaie verde măr domnesc” sau “Mi-am pus busuioc în păr”. Vocea ei fără egal a răsunat nu doar în toate colțurile țării, ci și la Paris și Istanbul, ori peste Ocean, la americani, cu un succes uriaș, se arată pe site-ul teatrulconstantintanase.ro
Pe parcursul scurtei sale vieți( a murit cu puțin înainte de a împlini 50 de ani) va cânta în numeroase spectacole pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, acompaniată de cele mai multe ori de dragul ei, Fărâmiță Lambru. Joacă în filme și piese de teatru, înregistrează în franceză pentru mari case de discuri, face turnee impresionante.
„N-a fost o alta să-i semene”
În primăvara lui 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Se stinge din viață pe 22 iunie 1963, la Spitalul Fundeni. Nu împlinise 50 de ani.
Un sfert din populația Bucureștiului a condus-o atunci pe ultimul drum. Fărâmiță, cu acordeonul “Mohner” cu 120 de bași, pe care i-l făcuse cadou Doamna, cum îi spunea Mariei, i-a cântat plângând, pe drumul spre cimitir cântecul ei de taină, “Jalea Țiganului”.
Maria Tănase și-a dorit să plece din lumea asta îmbrăcată simplu, în alb, și să se odihnească pe veci pe o pernă mare, albă, plină cu petale de trandafiri din grădina casei în care a copilărit. “Călătoria e lungă și fără întoarcere și vreau să duc cu ea amintirea Livezii cu Duzi, să-mi sprijin gândurile pe florile copilăriei”, spunea pe patul de spital.
„N-a fost o alta să-i semene. Încălecând secolele, venită foarte de departe, din adânc de neam. Fascinantă apariție, de miracol, nedeslușită în totul cât fost-a să ardă, doinind. Un început și un sfârșit de cântec românesc”, scria impresarul ei, Gaby Michailescu, în cartea „Maria cea fără de moarte”.
Written by: Carmen Iancu
Emisiune de promovare a valorilor tradiționale.
closeCopyright radio SOMES 2024