Listeners:
Top listeners:
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
Calator prin Ardeal - Borsec - jud. Harghita
Calator prin Ardeal - Manastirea Prislop - jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Manastirea Prislop - jud. Hunedoara
Calator prin Ardeal - COLUMNA 7 - Moldova 1
Calator prin Ardeal - COLUMNA 6 - Tara Romaneasca 1
Calator prin Ardeal - COLUMNA 5 - Mongolii
Calator prin Ardeal - COLUMNA 4 - Statele medievale romanesti in general
Calator prin Ardeal - COLUMNA 3 - Formarea si crestinarea romanilor
Calator prin Ardeal - COLUMNA 2 - Continuitatea si Popoarele migratoare
Calator prin Ardeal - COLUMNA 1 - Dacii si Romanii
Calator prin Ardeal - Manastirea Tihuta - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin Ardeal - Manastirea Stramba - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin Ardeal - Manastirea Salva - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin ardeal- Manastirea Rebra Parva - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin ardeal - Manastirea Nuseni - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin Ardeal - Manastirea Izbuc - jud. Bihor
Calator prin ardeal - Manastirea Bichigiu - jud. Bistrita-Nasaud
Calator prin Ardeal Comuna Vultureni Jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Orasul Cavnic Jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Satulung jud. Maramures
Calator prin Ardeal - Huedin jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Sighetu Marmatiei
Calator prin Ardeal - Negresti Oas jud. Satu Mare
Calator prin Ardeal - Comuna Ciucea jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Negreni jud. Cluj
Calator prin Ardeal - Comuna Camar jud. Salaj
Calator prin Ardeal - Comuna Sanmartin Bihor
Calator prin Ardeal - Jibou Jud. Salaj
Calator prin Ardeal - Comuna Cernesti Maramures
Călător prin Ardeal - Ardusat-județul Maramureș
today06/04/2023
Adevăratul debut are loc pe 20 februarie 1938 când, acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, susține la Radio România un program de muzică populară, în emisiunea „Ora satului”. Atunci, talentul Mariei Tănase este remarcat și de marele public care o va îndrăgi pentru totdeauna.
Peste ani, Maria Tănase avea să rememoreze ziua de 20 februarie 1938.
„Când am debutat la postul de Radio București, la «Ora satului», am intrat în studio cu răsuflarea tăiată de emoție. Am cântat cântece țărănești, cântece pe care mi le culegeam singură sau le știam de copil. Taraful având primaș pe Ion Matache, cu oamenii lui talentați, un cobzar, un contrabasist, doi braciști și un țambalist m-au acompaniat cu mult pitoresc și culoare”. (Arhiva Maria Tănase, Craiova, pagină manuscris, publicată în Maria Roşca, Maria Tănase, București, Editura Muzicală, 1988).
„Pasărea măiastră” a muzicii românești
De aici, începe impresionanta carieră a Mariei Tănase, cea care a fost supranumită „Pasărea măiastră” a muzicii românești.
Repertoriul său, extrem de vast, a cuprins peste 500 de cântece din toate regiunile României, de la doine, orații de nuntă, cântece de leagăn și de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), la cântece de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice și bocete, printre preferatele ei aflându-se: “Trenule, mașină mica”, “Foaie verde măr domnesc” sau “Mi-am pus busuioc în păr”. Vocea ei fără egal a răsunat nu doar în toate colțurile țării, ci și la Paris și Istanbul, ori peste Ocean, la americani, cu un succes uriaș, se arată pe site-ul teatrulconstantintanase.ro
Pe parcursul scurtei sale vieți( a murit cu puțin înainte de a împlini 50 de ani) va cânta în numeroase spectacole pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, acompaniată de cele mai multe ori de dragul ei, Fărâmiță Lambru. Joacă în filme și piese de teatru, înregistrează în franceză pentru mari case de discuri, face turnee impresionante.
„N-a fost o alta să-i semene”
În primăvara lui 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Se stinge din viață pe 22 iunie 1963, la Spitalul Fundeni. Nu împlinise 50 de ani.
Un sfert din populația Bucureștiului a condus-o atunci pe ultimul drum. Fărâmiță, cu acordeonul “Mohner” cu 120 de bași, pe care i-l făcuse cadou Doamna, cum îi spunea Mariei, i-a cântat plângând, pe drumul spre cimitir cântecul ei de taină, “Jalea Țiganului”.
Maria Tănase și-a dorit să plece din lumea asta îmbrăcată simplu, în alb, și să se odihnească pe veci pe o pernă mare, albă, plină cu petale de trandafiri din grădina casei în care a copilărit. “Călătoria e lungă și fără întoarcere și vreau să duc cu ea amintirea Livezii cu Duzi, să-mi sprijin gândurile pe florile copilăriei”, spunea pe patul de spital.
„N-a fost o alta să-i semene. Încălecând secolele, venită foarte de departe, din adânc de neam. Fascinantă apariție, de miracol, nedeslușită în totul cât fost-a să ardă, doinind. Un început și un sfârșit de cântec românesc”, scria impresarul ei, Gaby Michailescu, în cartea „Maria cea fără de moarte”.
Written by: Carmen Iancu
Emisiune informativă pe teme de actualitate.
closeCopyright radio SOMES 2024